Epopeea dronei care a pus pe jar România. Fost diplomat militar, inginer de aviație: „Tactică a Rusiei de verificare a reacției Scutului antirachetă”

Comandorul (r) Stelian Teodorescu, fost diplomat militar și inginer de aviație, a vorbit într-un interviu  pentru GÂNDUL despre subiectul care a redeschis discuțiile, dilemele și controversele în ceea ce privește doborârea dronelor rusești neautorizate pe teritoriul României. Reamintim că, în acest context, două avioane F-16 au interceptat drona, însă piloții care au fost autorizați să doboare ținta au decis să nu deschidă focul, evaluând riscurile colaterale.

Cazul României nu este unul singular. Reamintim că 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, iar aviația națională și NATO a doborât o parte din ele.

EXCLUSIV Un polițist drogat a fost luat cu ambulanța de la o petrecere deocheată, după ce familia îl dăduse dispărut

05:00

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

Sâmbătă după-amiază, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și două avioane F-16 au interceptat-o. MApN a transmis ulterior că a fost vorba despre o drona Geran (Shahed-136 iraniană), care a părăsit teritoriul țării noastre și a intrat în Ucraina.

„Trebuie să luăm în calcul că avioanele fără pilot nu zboară la înălțimile la care zboară avioanele cu pilot”

Comandorul (r) Stelian Teodorescu mărturisește, prin prisma expertizei sale, că piloții români au luat o decizie corectă, interlocutorul Gândul argumentând răspunsul său cu trimitere la prevederile din noua Lege 73 din 2025.

„Am analizat și eu amănunțit evoluția situației și din punctul meu de vedere s-a respectat legislația, în sensul că noua Lege 73 din 2025 prevede, atât modurile de acțiune împotriva unor avioane cu pilot care intră în mod interzis în spațiul aerian al României, dar și cu privire la avioanele fără pilot. În acest sens, precizez că este o mare diferență între un avion cu pilot și un avion fără pilot.

De ce spun acest lucru? – Conexiunea cu avioanele cu pilot se face prin stațiile radio, se identifică codul de recunoaștere al aeronavei, se află motivul intrării în mod neautorizat în spațiul aerian al României, după care se aplică procedurile,  până la aterizarea pe unul dintre aerodromurile sau aeroporturile României. Aeronavele fără pilot sunt niște elemente de acțiune care diferă, având în vedere că nu ai cu cine să iei legătura.

În altă ordine de idei, trebuie să luăm în calcul că aceste avioane fără pilot nu zboară la înălțimile la care ar putea zbura avioanele cu pilot, ci zboară la înălțimi reduse, înălțimi mici. Acest lucru pune sub semnul întrebării interceptarea lor de către stațiile de radio – locație. Pur și simplu, ieșirea aeronavei fără pilot din spațiul aerian al României a condus la nelansarea unor rachete împotriva acestei drone, având în vedere că nu punea în pericol niciun obiectiv de pe teritoriul sau din spațiul aerian al României. Deci, să nu considerăm neapărat că a fost vorba despre o eroare a piloților.”

Cine decide dacă drona intrată ilegal pe teritoriul României poate fi doborâtă

Plecând de la discuția existentă în spațiul public cu privire la cine trebuie să ia decizia pentru a fi distrusă o dronă care intră neautorizat pe teritoriul României, comandorul (r) Stelian Teodorescu a explicat acest lucru, făcând trimitere tot la Legea 73.

Inginerul de aviație mărturisește că, înainte de a fi luată decizia finală, se analizează toate cauzele și toate efectele care ar fi putut fi produse prin distrugerea dronei.

• „Art. 6. – (1) Ministerul Apărării Naţionale cooperează cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi cu instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru coordonarea măsurilor în situaţii de utilizare neautorizată a spaţiului aerian naţional. 
• (2) Instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională iau măsuri de prevenire şi contracarare a utilizării neautorizate a spaţiului aerian naţional de către aeronave şi vehicule aeriene, în exercitarea atribuţiilor şi potrivit responsabilităţilor şi competenţelor stabilite prin lege.”

„A fost făcută o testare de către Rusia a unui posibil răspuns sau o posibilă pregătire a răspunsului”

Comandorul (r) Stelian Teodorescu susține că – ținând cont de ceea ce s-a întâmplat, atât în România, cât și în Polonia – putem vorbi despre tactica Rusiei de a testa reacțiile și răspunsul apărării antiaeriene de care dispun cele două țări membre NATO.

„Vă aduceți aminte că în Polonia s-a vehiculat ideea că au fost 19 UAV -uri scăpate acolo (n.r. – 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei). Confirm acest lucru și susțin că s-a făcut testarea apărării antiaeriene a Poloniei. La noi a venit unul, dar eu zic că, totuși, a fost tot o testare a apărării antiaeriene. De ce s-a făcut testarea în Polonia și în România? – Pentru că aici este scutul antirachetă. Polonia și România dețin elementele de contracțiune împotriva rachetelor din Orientul Mijlociu – care ar putea să fie lansate spre noi sau din alte puncte de lansare – împreună și cu acel radiolocator din Turcia.

Știți că avem un scut antirachetă Turcia – România – Polonia, toate cele trei țări fiind membre NATO. Cel mai probabil, a fost făcută o testare de către Rusia a unui posibil răspuns sau o posibilă pregătire a răspunsului, mai ales de către Polonia și România. Dacă vorbim despre țara noastră, să reamintim că avem și baza aeriană americană la Mihai Kogălniceanu. 

Pe lângă cea de la Deveselu, unde este instalat unul dintre punctele triunghiului scutului antirachetă care este construit la nivelul forțelor NATO. Concluzionând, putem spune că militarii Armatei Române au procedat conform regulamentelor, legislației și regulamentelor de acțiune în astfel de cazuri, decizia fiind luată pentru a nu produce și alte distrugeri, pagube materiale sau chiar victime. În legătură cu acțiunile din Polonia și acțiunea similară de la noi, ele pot fi încadrate într-o tactică a Rusiei de verificare a modului de reacție a scutului antirachetă”, a conchis fostul diplomat militar.

Rusia sfidează România în scandalul dronelor

Ambasada Federației Ruse la București a respins acuzațiile privind drona rusească pătrunsă în spațiul aerian românesc. Reamintim că ambasadorul rus a fost convocat, duminică, la Ministerul Afacerilor Externe în cazul încălcării spaţiului aerian, la trei zile de la convocarea sa după incidentul din Polonia.

Rusia afirmă că drona a fost „un obiect zburător neidentificat” și susține că incidentul a reprezentat de fapt „o provocare a Kievului.”

De partea cealaltă, Ministerul român al Apărării a precizat că obiectul care a intrat neautorizat sâmbătă în spațiul aerian românesc a fost o dronă rusească Geran și a calificat actul ca fiind o „acțiune iresponsabilă a Federației Ruse.”

Marco Rubio: „O evoluție inacceptabilă, nefericită și periculoasă”

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei este „inacceptabilă și periculoasă.” Incidentul din Polonia a fost primul caz în care un stat NATO a deschis focul împotriva unor aparate de zbor rusești, de la începutul războiului din Ucraina.

„Considerăm că este o evoluție inacceptabilă, nefericită și periculoasă. Fără îndoială: dronele au fost lansate intenționat! Întrebarea este dacă dronele au fost trimise în mod specific în Polonia. Există și o serie de alte posibilități, dar cred că am dori să avem toate datele și să ne consultăm cu aliații noștri înainte de a lua decizii”, a declarat Marco Rubio.

Polonia a respins ipoteza că incursiunea ar fi fost accidentală, iar ministrul de Externe de la Varșovia a susținut că și-ar fi dorit ca Statele Unite să demonstreze solidaritate. La ONU, Statele Unite au calificat încălcările spațiului aerian al Poloniei drept „alarmante” și au reafirmat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.”

Rusia provoacă și România. Ce spune ministrul Moșteanu

Două aeronave F-16 au interceptat, sâmbătă, 13 septembrie, o dronă detectată în nordul județului Tulcea. Drona nu a survolat zone locuite de populație și nu a reprezentat un pericol pentru populație, a transmis MApN. 

Reamintim că Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a oferit, luni, o nouă explicație, după ce o dronă rusească a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României, dar nu a fost doborâtă de avioanele F16, deși aveau permisiunea să o facă.

Ministrul recunoaște că aeronavele militare au pierdut, de fapt, contactul cu drona, din cauza „diferenței constructive” dintre avion și dronă.

„Contactul cu drona a fost intermitent. Dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos, dar dat fiind diferența constructivă dintre avion și dronă, acest contact se pierde”, a precizat, luni, Ionuț Moșteanu.

Generalul (r) Ştefan Dănilă a precizat că era aproape obligatoriu ca această dronă să fie doborâtă, explicând cu argumente de ce crede că nu s-au respectat regulile de comunicare la nivelul Ministerului Apărării, mai ales într-un asemenea context. 

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• DRONE ruseşti, cu încărcătură explozivă, prăbușite pe teritoriul României. Reacția MApN după incident / S-au ridicat probe de la cele două locații
• Momentul în care una din dronele rusești a fost DOBORÂTĂ în Polonia a fost surprins de camere
• Avioanele F-16, ineficiente în lupta cu dronele rusești? Explicațiile lui Moșteanu adâncesc și mai mult misterul: Contactul a fost intermitent/Diferența constructivă dintre avion și dronă
• Nicușor Dan, intimidat de dronele rusești? Ion Cristoiu: „Eu, cetățean român, n-am conștiința că la Palatul Cotroceni e cineva”
• Ministrul Apărării, reacție IRONICĂ, după ce Moscova a negat că drona ar fi fost de origine rusească : „Ce voiau? O poză cu eticheta” 
• Ambasada Rusiei la București sfidează România: „MApN a descoperit un alt OZN”. Drona ar fi fost, în realitate, „o provocare intenționată a Ucrainei”