În data de 30 octombrie 2025, specialiștii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au transmis un avertisment care nu poate fi trecut cu vederea. Cea mai mare instalație nucleară din Europa a fost împinsă în pragul dezastrului ca urmare a războiului din Ucraina. Liniile electrice care alimentează Centrala Nucleară Zaporojie au fost distruse, iar oficialii ucraineni suspectează că Rusia intenționează să conecteze Centrala Nucleară Zaporojie la propria rețea energetică.
Experții consideră că, deși centrala nucleară rămâne inactivă, este relativ sigur. Numai că reconectarea ei – chiar în timpul conflictului dintre Rusia și Ucraina – ar putea reprezenta un risc grav pentru siguranța nucleară.
Instalația este deja într-o stare foarte proastă și – din cauza lipsei de personal – menținerea siguranței în condiții de război va fi de două ori mai dificilă, notează cercetătorul Konstantin Skorkin într-o analiză publicată de The Insider.
Apoi, în noaptea de 3 spre 4 martie 2022, forțele rusești au ocupat Centrala Nucleară Zaporojie (ZNPP), aflată în funcțiune, cea mai mare din Europa. Cu șase reactoare, ZNPP este capabilă să genereze un total de aproximativ 6.000 de megawați, suficient pentru a satisface nevoile energetice zilnice ale unei țări precum Danemarca.
Centrala Nucleară Zaporojie a jucat un rol cheie în asigurarea independenței energetice a Ucrainei prin reducerea dependenței acesteia de gazul rusesc, permițând astfel țării să exporte electricitate către Europa. În octombrie 2022, ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a declarat că o conectare a centralei din Zaporojie la sistemul energetic unificat al UE ar permite Ucrainei să exporte o cantitate mare de electricitate către Uniunea Europeană.
„Centrala confiscată a început treptat să se deterioreze. După ce liniile electrice au fost distruse în lupte, centrala nucleară centralizată (ZNPP) a suferit pene de curent repetate. Până la începutul anului 2024, instalația înregistrase opt pene complete de curent și una parțială, electricitatea fiind furnizată printr-o singură linie de transport.
Situația s-a înrăutățit după distrugerea barajului Kakhovka, în vara anului 2023, ceea ce a dus la uscarea rapidă a rezervorului Kakhovka, anterior o sursă de răcire pentru reactoarele din Zaporojie. În aceste condiții, până în aprilie 2024, forțele de ocupație închiseseră toate cele șase unități ale reactorului.
În iulie 2025, compania de stat ucraineană Energoatom a raportat că un atac aerian rusesc a distrus ultima linie de transport care alimenta cu energie electrică centrala din Zaporojie. Pana de curent a forțat centrala să treacă la propriile generatoare diesel, crescând riscul de accidente.
Linia a fost ulterior restabilită, dar o altă întrerupere a alimentării cu energie electrică care a început pe 23 septembrie încă nu a fost rezolvată”, notează Skorkin în analiza sa.
În același timp expertul ucrainean în siguranța radioactivă Oleksandr Kupnyi, care a lucrat anterior la Centrala Nucleară din Zaporojie, a declarat pentru The Insider că un scenariu catastrofal este puțin probabil în condițiile actuale.
„Penele de curent de la centrala din Zaporojie nu prezintă un risc grav de accident, deoarece, de la începutul ocupației, rușii au instalat acolo 18 până la 20 de generatoare diesel de mare capacitate. Acestea pot furniza curentul necesar.
Rosatom va depune toate eforturile pentru a arăta AIEA ce parteneri de încredere sunt și cât de capabili sunt să asigure siguranța nucleară”, a explicat Kupnyi.
„În timpul ultimei pene de curent, șase sau șapte generatoare erau în funcțiune, iar restul erau în stand-by. În plus, centrala Zaporojie nu a funcționat de mai bine de doi ani și se află în oprire la rece – miezul reactorului nu mai este fierbinte, așa că o topire în aceste condiții este imposibilă”, a mai spus expertul.
În decembrie 2024, Serghei Kiriyenko – prim-adjunct al șefului de cabinet al administrației prezidențiale ruse, care supraveghează teritoriile ocupate ale Ucrainei – a vizitat centrala din Zaporojie. S-a întâlnit cu conducerea centralei nucleare și a cerut pregătiri pentru repornirea tuturor unităților reactorului la capacitate maximă până la sfârșitul anului 2025.
„Rosatom nu numai că administrează centrala din Zaporojie, dar este responsabilă și de distribuția energiei în toate teritoriile ocupate, cu excepția Crimeei”, continuă Skorkin.
Conform unui raport al proiectului de mediu Bellona, din august 2023, furnizarea de energie electrică în zonele ocupate (regiunea Luhansk, părți din regiunile Donețk, Herson și Zaporojie) este gestionată de o entitate controlată de Rosatom, numită Unified Purchaser LLC, care a fost creată cu o lună mai devreme.
„Până în luna mai, cea mai mare parte a lucrărilor fusese finalizată. Construcția liniei de transport este supravegheată de Direcția Regională a Mării Negre a Sistemului Energetic Unit al Rusiei.
Conectarea centralei nucleare la rețeaua electrică a Rusiei ar însemna, practic, extragerea acesteia din Ucraina și scoaterea ei din sistemul energetic ucrainean”, continuă Konstantin Skorkin.
Expertul nuclear ucrainean Oleksandr Kupnyi consideră că, chiar și fără apă din rezervorul Kakhovka, repornirea centralei este fezabilă din punct de vedere tehnic.
„Pentru a lansa una sau două unități, există suficientă apă în iazul de răcire și în două turnuri de răcire. De asemenea, pot alimenta iazul de răcire folosind apă din fântâni”, explică acesta.
La rândul său, expertul Greenpeace Ucraina, Shaun Burnie, consideră că Rosatom ar putea porni un reactor în această etapă și este probabil fezabil din punct de vedere tehnic să se repornească una sau două unități, chiar dacă procesul ar fi extrem de complicat.
Trebuie menționat că toate cele șase reactoare ale centralei sunt încărcate în prezent cu combustibil Westinghouse, fabricat în America, pe care Rosatom nu are dreptul să îl utilizeze.
Experții sunt mai puțin îngrijorați de sistemele de răcire ale centralei decât de perspectiva repornirii acesteia. Aceștia avertizează că o astfel de mișcare ar fi un risc periculos din punctul de vedere al siguranței nucleare.
„O repornire după o oprire atât de lungă necesită o pregătire tehnică meticuloasă – aceasta într-un moment în care centrala duce lipsă de personal.
Expertul ucrainean Kupnyi subliniază, de asemenea, lipsa acută de personal calificat la centrală. Potrivit acestuia, Rosatom încearcă din 2023 să recruteze specialiști din toată Rusia. Cu toate acestea, puțini au fost dispuși să călătorească într-o zonă de război – „cel mult 100 până la 200 de persoane”.
Dmitri Gorchakov, cercetător în cadrul organizației de mediu Bellona, avertizează, de asemenea, că repornirea centralei reprezintă o amenințare serioasă, având în vedere că luptele continuă în apropiere.
„Fiecare reactor de la centrala din Zaporijia este acoperit de o cupolă specială din beton. Dar nu se știe cât de bine ar putea rezista la o lovitură directă din partea armelor moderne. Dacă acoperișul clădirii reactorului ar fi spart și lovitura ar lovi un reactor în funcțiune, ar provoca o eliberare masivă de radiații care s-ar răspândi pe zeci de kilometri”, a declarat ecologistul.
„Prin urmare, experții avertizează că, deși riscul unui accident este în prezent minim, repornirea chiar și a unui singur reactor într-o zonă de război activă ar multiplica de nenumărate ori amenințarea unui nou Cernobîl”, încheie Konstantin Skorkin analiza publicată de The Insider.
RECOMANDAREA AUTORULUI: