CORUPȚIA – Marea vulnerabilitate a statului. Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării. Ce rol va juca SRI în combaterea corupției

Nicușor Dan a prezentat – miercuri, 12 noiembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă – Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 – „Independență și solidaritate  – viziunea României pentru o lume în schimbare”.

Documentul prezentat de Nicușor Dan are 6 capitole:

• Principiile strategiei naționale de apărare;
• Evaluarea contextului global de securitate;
• Amenințări și riscuri la adresa statului și cetățeanului român. Vulnerabilități și oportunități.
• Interese și obiective naționale de apărare și securitate;
• Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României și a cetățeanului român;
• Considerații finale.

Întregul document prezentat de Nicușor Dan are 117 puncte, iar la început se precizează că „documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor de mai jos, actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de români.

EXTERNE Polonia investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone la granița estică, pe fondul amenințărilor Rusiei

20:13

DEZVĂLUIRI Președintele Iranului acuză că SUA, Israelul și Europa desfășoară un „război total” împotriva Teheranului

20:10

„Implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție”

Marea vulnerabilitate a Românei rămâne corupția. Chiar președintele Nicușor Dan a lansat în spațiul public o nouă „temă”, respectiv implicarea Serviciului Român de Informații (SRI) în lupta împotriva corupției, și a precizat că „fenomenul” ar trebui „atacat frontal”. (mai multe detalii AICI)

Nicușor Dan este convins că „acest flagel care afectează societatea trebuie să devină o preocupare a Serviciului Român de Informații, prin mecanisme pe deplin constituționale, foarte bine definite din punct de vedere juridic” (alte informații AICI).

În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, fenomenul corupției și implicarea serviciilor de informații apare la punctul 100.

„100. Limitarea drastică a corupției prin:

• abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile;
• implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
• corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”, se arată în documentul consultat de Gândul.

Sărăcia în România

Potrivit rapoartelor înocmite de ONU, Eurostat, dar și de alte organizații internaționale și naționale, sărăcia este una dintre marile vulnerabilități ale României.

Aproximativ 20% din oameni sunt în risc de sărăcie în UE. Conform Eurostat, în România aproape o treime din populație se află în această situație.

În  Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, prezentată de Nicușor Dan miercuri, 12 noiembrie 2025, sărăcia din România este abordată doar tangențial, la punctul 40.

„40. În plan social, tendințele demografice, negative în Europa și ascendente în zone instabile economic și securitar, coroborate cu sărăcirea continuă a populației din aceste regiuni, pot afecta coeziunea și reziliența României prin presiuni imigraționiste și polarizare socială.Instabilitatea regională, subdezvoltarea, lipsa drepturilor, conflictele și presiunile climatice în diferite state de pe glob favorizează migrația ilegală. Sunt posibile noi creșteri ale fluxului de migranți către Europa, având țara noastră ca rută de tranzit sau destinație. În același timp, migrația ilegală poate contribui la intensificarea fenomenului terorist”, se arată în document.

Politica externă a României

În ceea ce privește politica externă a României, în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 se arată că regulile de pe scena globală s-au schimbat radical, iar mediul de securitate este „volatil”.

„19. În planul politicii externe constatăm o reconfigurare a modului în care unele țări se raportează la partenerii și aliații lor, prin adaptări rapide, dinamică crescută și alianțe ad-hoc. Regulile pe scena globală s-au schimbat, iar mediul de securitate este atât de volatil încât România trebuie să fie pregătită în orice moment să valorifice oportunități și să evite riscuri. În acest sens, promovarea intereselor naționale ale României prin acțiuni de politică externă trebuie să aibă la bază asocierea conceptelor de securitate-prosperitate-libertate-unitate și să aplice principiul independenței solidare cu partenerii și aliații noștri din UE și din NATO.

20.Evaluarea evoluțiilor recente de securitate și a proiecțiilor pentru următorii cinci ani indică un grad crescut de impredictibilitate a mediului geopolitic. Am intrat într-o perioadă de incertitudine la nivel global, în care ordinea internațională din trecut este modificată radical de competiția și relațiile în continuă schimbare dintre marile puteri, de acte de agresiune, care se suprapun dezvoltării tendințelor autoritare și extremiste în numeroase țări. Creșterea tensiunii în plan militar, generată de escaladarea atacurilor Federației Ruse împotriva Ucrainei și multiplicarea provocărilor sale împotriva statelor occidentale prezintă un risc imediat pentru România și Europa, în timp ce interacțiunea dintre SUA, China, Rusia și UE este determinantă pentru conturarea pe termen lung a unui nou echilibru global. Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securității, cât și în cel economic și comercial.

21. Instabilitatea geopolitică, în special în regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest, în Orientul Mijlociu și în unele zone din Africa și Indo-Pacific, este dublată de diminuarea capacității organismelor internaționale de a aplica soluții durabile de încetare a ostilităților. Indecizia sau lipsa unor acțiuni ferme pentru a descuraja acțiuni de agresiune, revizuire prin forță a frontierelor sau schimbări de regim au afectat formatele multilaterale și regionale și au dus la restructurarea și revalorizarea blocurilor politico-militare. Se remarcă tendința statelor guvernate autoritar de a se grupa și coordona pentru alterarea ordinii internaționale bazate pe reguli, pentru a contracara statele care împărtășesc principiile democratice”, se menționează în documentul Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 – „Independență și solidaritate  – viziunea României pentru o lume în schimbare”, prezentat de Nicușor Dan.

Amenințări la adresa României

Potrivit documentului prezentat de Nicușor Dan, la adresa României – în acest moment – există mai multe amenințări „recurente și emergente”.

Printre amenințările la adresa României, cele mai îngrijorătoare sunt următoarele:

• Acțiunile ostile ale Federației Ruse
• O eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina
• Atacurile cibernetice
• Spionajul
• Acțiunile din spectrul hibrid
• Radicalizarea

43. Securitatea României este afectată de o gamă extinsă de amenințări recurente și emergente, care se manifestă în planurile politic, militar, economic, social, tehnologic și informațional. În ultima perioadă, tipul și modul de manifestare a amenințărilor la adresa securității României s-au diversificat, acoperind atât spectrul convențional, cât și cel hibrid.

44. Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări la adresa securității naționale, Moscova fiind responsabilă de perpetuarea instabilității în regiune și pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive. Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic.

45. O eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina către zone din proximitatea țării noastre ar reprezenta o amenințare majoră la adresa securității României.

46. Atacurile cibernetice vor continua să reprezinte amenințări pregnante pe termen lung. Principala amenințare la adresa securității cibernetice a României este reprezentată de operațiunile informatice ofensive derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse.

47. Spionajul reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa țării noastre, fiind de așteptat ca servicii de informații ostile să-și diversifice și să adapteze permanent modul de operare, inclusiv prin valorificarea evoluțiilor tehnologice și prin utilizarea unor intermediari.

48. Acțiunile din spectrul hibrid generate de actori ostili, manifestate în special prin dezinformare, fake-news, manipularea spațiului informațional, influențe maligne, însă și prin atacuri cibernetice, angrenarea zonei de intelligence și alte instrumente ale puterii rămân amenințări persistente, cu efecte cumulative pe termen lung. Agresiunile din zona informațională au ca scop modelarea și/sau influențarea percepției publice, în vederea subminării coeziunii sociale și a încrederii în instituțiile democratice, în UE și NATO.

49. Afectarea infrastructurilor critice/vitale, inclusiv a celor destinate sistemului național de apărare a platformelor off-shore, a coridoarelor de energie din Marea Neagră sau a cablurilor de telecomunicații submarine, constituie o amenințare emergentă la adresa securității naționale și a celei regionale.

50. Amenințările la adresa intereselor economice strategice ale României sunt generate de acțiuni/inacțiuni ale unor entități care vizează promovarea propriilor obiective economico-financiare în detrimentul celor naționale. România trebuie să aibă o economie competitivă, pe care să se întemeieze prosperitatea cetățenilor, care să poată susține industria națională de apărare și care să nu fie limitată de dependențe critice de state care nu împărtășesc valorile noastre.

51. Radicalizarea, la nivel european, a discursurilor și ideologiilor politice, ascensiunea populismului și a extremismului, polarizarea societăților prin provocări majore pentru securitatea europeană și a României, amplifică tensiunile sociale, erodează consensul politic și crește riscul de expunere la influențe externe ostile.

52. Amenințarea teroristă la adresa României va rămâne scăzută, cu diversificări și accentuări conjuncturale în funcție de dinamica fenomenului terorist în plan global.

53. Demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională, precum și planurile și acțiunile care au ca scop suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român constituie de asemenea amenințări”, se mai menționează în document.

„O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre”

În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 este menționată ca o „amenințare directă la adredsa securității” României o eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă.

„31. Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc considerabil riscurile și amenințările la adresa securității României. O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova. O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice  este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă”, se mai arată în document.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Întrebat de Gândul ce buget de campanie are, candidatul Cătălin Drulă nu a știut să răspundă: „Nu știu să vă spun exact. Nu mă ocup de lucrurile astea”
• Vești proaste pentru români. Valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei în loc de 10 lei. Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților
• A fost Călin Georgescu agent SIE? Nicușor Dan: „Când ieșim cu raportul o să aveți și răspunsul la asta”
• Nicușor Dan își nuanțează abordarea „corporația face legislația”. Statul ia deciziile, dar și ONG-urile să vină cu proiecte
• Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri