CCR „fierbe” a doua zi la rând: decide pe pensiile speciale ale magistraților, între scandal și presiunea politică „contra” cronometru a lui Ilie Bolojan

Cei 9 judecători CCR se reunesc astăzi, la ora 10.00, într-o nouă ședință – a treia – ca să decidă soarta pensiilor speciale ale magistraților, în varianta pe care insistă premierul PNL, Ilie Bolojan.

A treia ședință vine după alte 2 amânări ale Curții Constituționale. Prima amânare a avut loc pe 10 decembrie, iar a doua ieri, duminică, pe 28 decembrie, din lipsă de cvorum, după ce 4 din cei 9 judecători au părăsit sala de ședință și nu s-au mai întors, lăsându-i în ofsaid pe magistrații din tabăra Ilie Bolojan care se pregăteau să forțeze un aviz pozitiv de constituționalitate pe controversatul proiect de lege.

Cât de important este cvorumul în CCR? Cu doar 5 judecători în sală, CCR nu poate lua nicio decizie

Plenul complet al CCR/ 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Pentru ca o decizie să poată să fie luată în cadrul CCR, în ședință trebuie să existe minimum 6 judecători. Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, în orice ședință a Curții trebuie să fie cel puțin 6 judecători (2/3). Ieri, în sală au rămas doar 5 judecători, după ce 4 – Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan – au părăsit ședința.

ANALIZA de 10 Încă o provocare pentru Departamentul de Război al SUA. China accelerează dezvoltarea avioanelor de luptă Chengdu J-36 și Shenyang J-50, de generația a șasea

10:00

TRAGEDIE O femeie a murit în urma unui incendiu izbucnit într-un bloc din Ploiești

09:58

Astfel, rămasă în doar 5 judecători – dar fără cvorumul necesar de 6 – tabăra care înclină spre adoptarea legii privind pensionarea magistraților în varianta Bolojan – a fost pusă în fața faptului împlinit și nu a mai putut legal să ia nicio decizie.

Legea de organizare și funcționare a CCR

Legea de organizare și funcționare a CCR

Tabăra care insistă spre adoptarea legii în varianta Bolojan ar fi formată din președintele CCR, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș (judecătorul numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecător PNL, numit de Senat). La ea s-au aliat, potrivit unor surse Gândul, și Ferenc Asztalos (numit de UDMR), Mihaela Ciochină (numită de K. Iohannis), în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor dorește o adoptare a legii iar Mihaela Ciochină și-a schimbat votul în urma precedentului scandal din CCR.

Potrivit unor surse Gândul, nici astăzi nu este sigur că CCR va avea cvorumul necesar de 6 judecători pentru a lua o decizie pe pensiile magistraților, așa cum dorește premierul.

Ce se întâmplă cu proiectul de lege? Cu fiecare amânare, Bolojan pierde. Toate procedurile trebuie să fie gata în doar 3 zile. Intrarea în vigoare era prevăzută la 1 ianuarie 2026

Sala unde au loc sedintele de plen a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Deși mai mulți judecători ai CCR și-au modificat votul, față de precedentele ședințe în care s-a discutat legea, cu fiecare zi ce trece și se amână luarea unei decizii pe temă premierul Ilie Bolojan pierde teren.

De ce? Este simplu. Legea privind pensionarea magistraților, în noua formă, prevede ca termen de intrare în vigoare data de 1 ianuarie 2026. Dacă legea nu este declarată constituțională, nu este promulgată de Nicușor Dan și nici publicată în Monitorul Oficial – toate procedurile trebuind să fie finalizate până la 1 ianuarie 2026, adică în 2-3 zile – legea lui Ilie Bolojan practic nu mai poate intra în vigoare.

Surse guvernamentale susțin că premierul ar putea lua în calcul emiterea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea termenelor din lege, dar și aici situația este complicată. Modificările la legea 303/2002 au trecut de Parlament prin angajare a răspunderii cu alt termen și doar așa au intrat în circuitul legislativ de control al constituționalității iar, în plus, legea 303/2002 este una organică.

O modificare prin OUG a termenelor unei legi organice pe statulul magistraților ar putea ridica semne de întrebare la nivel internațional privind comportamentul Executivului când vine vorba de respectarea normelor privind statul de drept.

Pensiile magistraților generează conflicte în cascadă CCR. La precedenta decizie, Curtea a publicat o motivare în Monitorul Oficial care n-a fost votată de toți judecătorii

În imagine judecătorii CCR Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Mihaela Ciochină – miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Nu este pentru prima oară când legea privind pensionarea magistraților provoacă scandal în CCR. Pe precedenta variantă a legii, tot în forma Ilie Bolojan, pe care CCR a respins-o motivând lipsa avizului CSM, un prim conflict a apărut în interiorul Curții Constituționale.

Atunci, în noiembrie 2024, o parte din judecătorii CCR au descoperit că motivarea deciziei pe lege – varianta publicată în Monitorul Oficial – a conținut peste 20 de pasaje care nici măcar nu au fost votate. Suspiciunile judecătorilor s-au îndreptat atunci spre președintele CCR, Simina Tănăsescu, având în vedere că paragrafele introduse deschideau portița unui aviz pozitiv pe lege în cazul în care ea ar fi fost discutată pe fond, nu doar pe formă.

După ce au decis să facă rectificările necesare în motivare, ca textul să fie conform cu cel votat, ulterior lucrurile nu au mai fost duse până la capăt, astfel că în Monitorul Oficial a rămas publicată o altă motivare decât cea votată în cadrul CCR. Scandalul în premieră a întărit părerea unei pârți din judecători că tabăra pro-Bolojan va forța o adoptare a legii încălcând orice cutumă a CCR.

Bolojan vs magistratura României. Cine câștigă meciul?

Sala in care au loc sedintele de plen ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

De la bun început, și prima dar și a doua variantă a legii privind pensionarea magistraților au fost susținute și propuse doar de premierul Ilie Bolojan (PNL), nu au fost susținute de magistratură iar președintele Nicușor Dan a avut o poziție nuanțată pe prevederile actului normativ.

În august 2025, Ilie Bolojan a declarat că „dacă Pachetul va cădea la CCR, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitate” să meargă mai departe. Astfel, premierul Bolojan și-a legat singur soarta politică de adoptarea controversatului proiect de lege.

La începutul lunii decembrie 2025, premierul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pe a doua variantă a legii, după ce precedenta a picat la CCR.

Legea vizează doar pensiile viitoare ale magistraților, nu și pe cele actuale. ÎCCJ: 90% din pensionarii speciali sunt din sistemul de forță, nu din magistratură

Membri ai Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si șefii serviciilor de informatii la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan, luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Și noua variantă a legii privind pensionarea magistraților are aviz negativ din partea CSM, nu este susținută de magistratură, este respinsă de Consiliul Legislativ și încalcă zeci de decizii precedente ale CCR.

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.

Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Contrar celor susținute de inițiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispozițiile ce vizează condițiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.

În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.

Ce vrea să schimbe Bolojan? Cuantumul pensiei și vârsta de pensionare. Abia peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei stau ani buni cu deciziile de pensionare în buzunar, pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanțe sau parchete.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, Bolojan a modificat următoarele:

• cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților de la 80% la 70% din ultimul salariu net
• cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
• perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
• în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
• magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Scandal URIAȘ în CCR: motivarea deciziei pe pensiile magistraților conține pasaje care NU au fost votate de majoritatea judecătorilor. Suspiciuni asupra președintelui CCR – Simina Tănăsescu – SURSE

Bolojan își pune speranța în CCR: „Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate”

CCR a amânat pentru 28 decembrie decizia pe legea pensiilor magistraților. Judecătorii au dat verde majorării taxelor de la 1 ianuarie 2026

Bolojan respinge cele 42 de amendamente la pensiile speciale ale magistraților. Premierul își asumă răspunderea în Parlament pe pachetul de pensii

O nouă lovitură pentru Bolojan. Consiliul Legislativ desființează legea pensiilor magistraților. Guvernul, acuzat de încălcarea separației puterilor

CSM dă aviz negativ pe legea lui Bolojan privind pensiile magistraților

Coaliția a decis că pensiile magistraților vor fi 70% din salariu. Kelemen Hunor: „Joi trebuie să ajungă proiectul la CSM”