Un studiu uriaș dezvăluie că secretul sănătății inimii nu este o dietă săracă în carbohidrați sau grăsimi

Un studiu uriaș dezvăluie că secretul sănătății inimii nu este o dietă săracă în carbohidrați sau grăsimi.

Un nou studiu sugerează că secretul sănătății inimii nu constă în reducerea consumului de paste sau cartofi. Nu este vorba nici măcar despre o dietă săracă în grăsimi. Cercetarea indică faptul că accentul unei alimentații sănătoase nu ar trebui să fie neapărat pus pe ceea ce elimini din dietă (de exemplu, reducerea carbohidraților sau a caloriilor), scrie Science Alert.

Un studiu care a urmărit aproape 200.000 de bărbați și femei din Statele Unite timp de aproximativ 30 de ani a constatat că unele diete sărace în grăsimi și unele diete sărace în carbohidrați sunt mai benefice pentru sănătatea inimii decât altele.

EXCLUSIV Lăutarul criminal Gicuță din Apărători, mutat într-o celulă destinată celor mai periculoși deținuți. Manelistul și-ar fi snopit în bătaie un coleg de cameră

05:00

NEWS ALERT Un consilier PNL a tras cu arma, atunci când Poliția a descins la locuința sa pentru percheziții. Reținut, alături de directorul Companiei de Apă Olt, pentru cămătărie și șantaj

23:31

Ce le diferențiază?

Factorul decisiv a fost calitatea alimentelor în sine, nu cantitatea de carbohidrați sau grăsimi.

Cercetarea, condusă de specialiști în sănătate publică de la Universitatea Harvard, sugerează că, dacă o dietă conține prea multe alimente procesate și proteine sau grăsimi de origine animală ori dacă nu include suficiente legume, fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase sau macronutrienți esențiali, este posibil să nu aducă beneficii semnificative sănătății cardiovasculare pe termen lung, chiar dacă este, prin definiție, săracă în carbohidrați sau grăsimi.

„Rezultatele noastre au evidențiat faptul că nu este vorba doar despre reducerea carbohidraților sau a grăsimilor, ci despre calitatea alimentelor pe care oamenii le aleg pentru a-și construi aceste diete”, a concluzionat epidemiologul de la Harvard, Zhiyuan Wu, coordonatorul cercetării publicate în februarie.

Participanții la studiu care au avut o alimentație sănătoasă și variată, cu un aport adecvat de macronutrienți, au prezentat niveluri mai ridicate de colesterol „bun” în sânge. Ei au avut niveluri mai scăzute de grăsimi și markeri inflamatori, comparativ cu cei ale căror diete erau lipsite de aceste elemente esențiale.

De asemenea, aceștia au avut un risc semnificativ mai mic de a dezvolta boală coronariană, cea mai frecventă cauză a infarctului miocardic.

„Aceste rezultate sugerează că dietele sănătoase cu conținut redus de carbohidrați și cele cu conținut redus de grăsimi pot împărtăși mecanisme biologice comune care îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară”, a explicat Wu.

FOTO – Caracter ilustrativ

Ce arată rezultatele

Concluziile se bazează pe dietele raportate de participanți, care erau toți profesioniști din domeniul sănătății, ceea ce înseamnă că aceștia ar fi putut avea un nivel mai ridicat de conștientizare a problemelor de sănătate și un acces mai bun la servicii medicale decât populația generală.

Acest aspect reprezintă o anumită limitare. Cu toate acestea, durata monitorizării este impresionantă, însumând peste 5,2 milioane de persoane-an.

Rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate și creșterea consumului de cereale integrale și legume reprezintă, în general, cea mai bună alegere pentru o gamă largă de rezultate favorabile pentru sănătate.

Dietele stricte care presupun numărarea caloriilor, carbohidraților sau grăsimilor s-ar putea să nu fie necesare.

„Acest studiu ajută la depășirea dezbaterii de lungă durată dintre dietele sărace în carbohidrați și cele sărace în grăsimi”, a declarat cardiologul Harlan Krumholz de la Universitatea Yale, redactor-șef al Journal of the American College of Cardiology.

Recomandările autorului:

TOP 3 | Cele mai mari „otrăvuri” pe care romanii le mănâncă la micul-dejun, potrivit medicilor Mihaela Bilic, Nicolae Hancu, Simona Carniciu și Virgiliu Stroescu

Felul în care scriem poate ascunde semne timpurii de declin cognitiv, arată un nou studiu