EXCLUSIV | Caracatița Caranilor. Cum au ajuns patru frați din Piteasca cei mai temuți interlopi din România

Cunoscuți drept unii dintre cei mai periculoși interlopi din țară, liderii clanului Caran deveniseră, în ultimii ani, adevăratate personaje mondene. În timp ce zeci de locotenenți, dintre care mulți le deveniseră fini, se ocupau de afacerile lor ilegale, aceștia petreceau în cele mai luxoase restaurante și cluburi din București. Astfel, trecutul lor a rămas îngropat în țărâna de pe ulițele satului Piteasca, de unde, la începutul anilor ’90, s-au urcat în căruțe și au venit în Capitală, după ce au fost alungați de un clan rival.

Povestea clanului începe demult, în satul ilfovean Piteasca, comuna Găneasa, unde Dumitru Răducanu, alias Mitu Caran, își disputa supremația cu așa-numitul clan al Zoicărenilor. Numeroși și deosebit de sălbatici, mai ales atunci când erau înarmați cu săbii, bâte, cuțite sau furci, Zoicărenii i-au alungat pe Carani. Mitu i-a urcat în căruță pe fiii săi, Aurel, Costel, Emil și Ștefan, stabilindu-se în Sectorul 2 al Bucureștiului. În Capitală, Caranii și-au construit un nume de temut prin acte de violență.

FLASH NEWS Nicușor Dan la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. Președintele vizitează o bază militară din Finlanda

08:41

POLITICĂ Și-a dat demisia din AUR și a plecat la USR. Vicepreședintele de filială are ca țintă pentru alegerile din 2028 Primăria Băile Herculane

08:17

Un episod rămas în memoria lumii interlope din Capitală s-a produs la începutul anilor 2000, când Caranii s-au aliat cu o grupare finanțată, la acea vreme, de către patronatul complexului Europa, care se afla în război cu liderii clanului Cămătaru. În acest context, frații Caran ar fi tras cu pistoalele asupra unui grup condus de Silviu Dudiță, pe atunci omul de bază al fraților Nuțu și Sile Cămătaru.

Aurel Caran, unul dintre liderii Clanului

Chiar și în ultimii zece ani, când grupările violente din București au început să evite confruntările de teama repercusiunilor din partea autorităților, despre Carani se spunea că încă mai fac ceea ce „nu mai face nimeni”.

Îi dădeau bani cu camătă lui Mihail Vlasov

În paralel, ei au investit în afaceri imobiliare, la un moment dat au avut și un club de manele și chiar au deschis, în Sectorul 3, un afterschool. Principala lor sursă de venit a rămas, însă, cămătăria. Prima dată când clanul a devenit cunoscut publicului larg a fost în 2014, când membrii grupării au fost ridicați într-un dosar de cămătărie și șantaj, în care au apărut și alte nume sonore ale lumii interlope.

Cu această ocazie, s-a dovedit faptul că liderii clanului Caran îl împrumutau cu sume uriașe pe Mihail Vlasov, la vremea respectivă președinte al Camerei de Comerț și Industrie. Dependent de jocurile de noroc, Vlasov pierdea frecvent sume uriașe, motiv pentru care se împrumuta de la cămătari.

Eliberați din penitenciar, frații Caran s-au redresat repede și chiar au reușit să-și schimbe imaginea publică. Aceștia păreau să fi renunțat la vechile obiceiuri și erau văzuți, în special Aurel și Costel Caran, în localuri de lux din Sectoarele 1 și 3.

Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că membrii clanului erau văzuți în dese rânduri în Floreasca, la Mozzafiato, It Cucina și clubul Face din Herăstrău, dar și la restaurantul Pink, situat pe Bulevardul Decebal, local din care, de altfel, au și fost ridicați cu mascații, joi dimineață.

Caranii, apropiați ai patronului CFR Cluj, Nelu Varga

În acest context, Caranii s-au afișat cu personaje asociate atât mediilor infracționale, cât și lumii mondene, așa cum este, de exemplu, Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu. Totodată, Costel Caran era aproape nedespărțit de liderul interlop constănțean Nuredin Beinur zis și „Rechinul mării”, iar fratele său mai mare, Aurel, devenise un apropiat al patronului CFR Cluj, Nelu Varga.

Despre apropierea lui Aurel Caran de lumea fotbalului, surse judiciare au dezvăluit, pentru Gândul, că prietenia dintre liderul interlop și milionarul clujean s-ar fi legat după ce Varga și frații Caran ar fi făcut unele afaceri împreună.

„Aparent, Caranii nu mai făceau nimic ilegal. Petreceau mereu și lăsau de înțeles că au renunțat la vechiul lor mod de viață. În realitate, spun anchetatorii, de cămătărie se ocupau diverse persoane de încredere, majoritatea fini de-ai lor. Nu a fost ușor să probăm legăturile dintre lideri și așa-zișii lor locotenenți, însă, până la urmă, s-a reușit”, au declarat sursele citate.

Chiar și așa, membrii clanului nu au putut sta departe de actele de violență care i-au consacrat. Așa se face că, în dosarul instrumentat de DIICOT există și o acuzație de tentativă de omor după o răfuială extrem de violentă pe care au avut-o cu un clan din Călărași.

Un alt incident extrem de violent, despre care s-a speculat că ar fi fost ordonat de Carani, l-a avut drept victimă pe Roger Bogdan, personaj devenit cunoscut după ce, o lungă perioadă, a asigurat paza în clubul Boa, controlat de omul de afaceri Sorin Săpunărescu.

Roger Bogdan, ridicat pentru proxenetism

Roger Bogdan a fost atacat pe stradă de persoane care purtau cagule și care l-au lovit cu bestialitate. Bărbatul a suferit răni la cap care i-au pus viața în pericol, drept pentru care dosarul a fost încadrat ca tentativă de omor. Autorii au rămas neidentificați, însă există bănuiala că fapta ar fi fost comisă la ordinul unor membri ai temutului clan, în condițiile în care, fost om de încredere, Roger Bogdan ar fi trădat interesele organizației.

Roger Bogdan a fost și el ridicat de DIICOT

Ironia sorții a făcut ca, joi dimineață, să fie ridicat și Roger Bogdan de către procurorii DIICOT, după ce s-ar fi probat că bărbatul ar fi fost implicat în exploatarea sexuală a unor tinere, iar activitatea sa avea legătură cu membrii clanului Caran, deși acesta era unul dintre principalii rivali ai grupării.

Totodată, a fost săltat de acasă și Nuredin Beinur, bunul prieten al lui Costel Caran, care s-ar fi implicat, la fel ca și  Roger Bogdan, în fapte de proxenetism.

Procurorii DIICOT au descins, joi dimineața, la 84 de adrese din București, Ilfov, Dolj, Gorj, Timiș și Brăila, la membri ai clanului Caran, într-un dosar care vizează infracțiuni de camătă, șantaj, tentativă de omor, dar și despre tranzacții ilegale în America de circa 15 milioane de dolari, în complicitate cu celebrul Florian Tudor, zis Rechinu.

CITIȚI ȘI:

Liderii clanului Caran au făcut instrucție cu mascații Poliției Capitalei. „Vreți bătaie? Mă, vreți bătaie?”/VIDEO

Liderii clanului Caran, observatori la alegerile locale parțiale. Temuții interlopi au fost acreditați la Biroul Electoral Ilfov de o fundație pentru apărarea drepturilor omului