EXCLUSIV | Ce au cerut și ce au primit profesorii, la aproape cinci luni de la greva declanșată. Expert în educație: „O să avem conflicte în creștere”

Ștefan Pălărie, membru al Comisiei pentru învățământ, fondatorul Școlii de valori, dar și inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce au obținut, concret, dascălii după greva de trei săptămâni, cea mai mare din ultimii 18 ani.

Acesta susține că, în ceea ce privește capitalul simbolic, în acea perioadă (n.r. – 22 mai – 12 iunie) s-a vorbit mult despre educație, ceea ce a înseamnat o prioritizare – cel puțin la nivel declarativ – a unui domeniu, de multe ori trecut la capitolul și altele.

Expertul în educație recunoaște însă că după aceste câteva luni bune de la suspendarea protestelor din învățământ, multe dintre promisiunile făcute profesorilor,  cel puțin în domeniul sălarizării, au fost încălcate.

Acesta susține că, deși pe 15 iulie ar fi trebuit să fie discuții publice, un draft al acestei legi a salarizării, suntem aproape în 15 noiembrie și acest draft nu este gata.

„La nivel simbolic, cred că profesorii au obținut admirația unei societăți întregi”

„Atât pe fondul dezbaterii legilor educației, cât și în contextul celei mai mari greve din ultimii 18 ani, educația a revenit – din păcate, pentru prea puțin timp, un subiect în mintea și sufletul tuturor. Din punct de vedere pragmatic –  după nenumărate tergiversări și încercări de a-i dezorganiza, descuraja pe profesori  să continue protestul – au reușit să obțină o ameliorare salarială, cu intrare în vigoare chiar atunci din luna iunie – care pe perioada vacanței iulie și august – a venit ca mărire doar fracționată, că așa este în învățământ – vacanța de vară se plătește lla nivelul mediei ultimelor zele luni. Din septembrie au avut loc aceste mici măriri de salariu.

Au mai obținut acele faimoase prime de carieră discutate, care se vor acorda anual în luna octombrie, 1500 de lei pentru personalul didactic și 500 de lei pentru personalul administrativ. Și au mai obținut, de fapt, acea ordonanță care a dus și la stingerea sau la suspendarea conflictului de muncă, ordonanța care obliga statul român să modifice legea salarizării unice și începând cu 1 ianuarie 2024 să acorde unui profesor debutant un salariu la nivelul salariului mediu brut.

O modificare semnificativă care ar fi adus învățământul la nivelul unei decențe. Acuma, ce vedem noi după aceste luni, am văzut încălcarea, una după alta, a tuturor promisiunilor făcute, cel puțin în domeniul sălarizării. Pe 15 iulie ar fi trebuit să fie discuții publice, un draft al acestei legi a salarizării. Suntem aproape în 15 noiembrie și acest draft nu este gata.

Vedem mai degrabă că Guvernul nu mai anunță vreo dată pentru anul 2023 de a încheia o astfel de reformă în domeniul salarizării sectorului bugetar și o mai vedem pe doamna ministru, invocând niște expresii din ce în ce mai vagi privitoare la ce la ce se va putea face, dacă se va putea face ceva în privința salarizării”, susține Ștefan Pălărie.

„A fi profesor astăzi în România este mult mai complicat decât acum 20 de ani”

Expertul în educație recunoaște că, pentru moment, tabloul din învățământul românesc este unul trist, într-un context în care, paradoxal, legile educației tocmai au fost schimbate.

Ștefan Pălărie mărturisește că, deși se așteaptă de la profesori să facă totul mai repede și mai bine, birocrația continuă să fie la cote ridicate, ceea ce îngreunează de multe ori actul didactic.

„Aici cred că suntem, din păcate, și este un tablou destul de trist când te gândești la faptul că legile educației tocmai ce au fost schimbate, statul român se așteaptă de la profesori mai repede, mai bine, mai mult. Să înceapă să împlimenteze o întreagă suită de schimbări, schimbări care vor fi și pe arhitectură instituțională, apoi schimbări și transformări de calificare și recalificare a profesorilor în sensul dobândirii de competențe noi, cu precădere competențe digitale.

Să nu uităm, a fi profesor astăzi în România este mult mai complicat decât acum 20 de ani. Este în continuare foarte multă birocrație. Am avut un debut de an școlar cu un haos în privința acordării burselor.

Dar, revenind la problema principală, a le da emoții profesorilor legate nu doar de salariul pe care-l vor avea sau nu-l vor avea, începând cu ianuarie anul viitor, dar și a-i jigni cu încălcarea unei promisiuni care a suspendat conflictul de muncă, este o chestie îngrozitoare. Cu atât mai mult, cu cât tu îi vrei pe profesori parteneri  în implementarea schimbărilor din pachetul de legi România Educată”, mărturisește expertul în educație.

„O nouă invenție, o formă medievală de inchiziție”

Ștefan Pălărie critică declarația de interese pe proprie răspundere cu privire la meditațiile profesorilor, susținând că este un subiect care pare, mai degrabă, o vânătoare de vrăjitoare.

Interlocutorul Gândul susține că, ne place sau nu ne place, meditațiile sunt necesare în România lui 2023, deoarece fără ele mulți copii nu ar fi la nivelul rezultatelor la examene, dar și faptul că fără aceste meditații, astăzi am fi avut mai puțini profesori în sistem, din cauza condițiilor de salarizare.

„În mod normal, dacă Guvernul și ministrul Educației i-ar fi rugat decent pe profesori, probabil că ar fi fost percepută această solicitare ca o formalitate, poate puțin dubioasă și ciudată, însă se mai întâmplă uneori. Un subiect care pare mai degrabă o vânătoare de vrăjitoare, o chestiune de prost-gust și care cred că a iritat și pe ultimii profesori care încercau să nu pună la inimă toată situația asta de acum.

Nu știu cine s-a consultat cu cine când a conceput acest lucru , dar sigur nu s-a consultat cu profesorii în calitate de parteneri. Dacă ministerul nu înțelege ce face și nu termină o dată cu acest tip de atitudine superioară și necolaborativă, atunci nu o să avem decât conflicte în creștere și probabil , din nou, declanșarea unor conflicte de muncă”, conchide Ștefan Pălărie, membru al Comisiei pentru învățământ.

Cum arată rubrica pentru meditații care i-a nemulțumit pe profesori

Modelul declarației de interese cuprins în ordin prevede o rubrică pentru meditații care a suscitat diverse nemulțumiri și controverse.

Mai exact, potrivit proiectulului  aflat în dezbatere publică, profesorii care predau în școlile din România ar trebui să depună o declarație de interese pe propria răspundere prin care să completeze, atât numărul elevilor cu care fac meditații, cât și școala și clasa de proveniență a acestora.

Declarația de interese trebuie să fie depusă ulterior la școală, directorul fiind cel care trebuie să desemneze un responsabil care să strângă aceste declarații de interese de la toți profesorii și să le înregistreze într-un registru.

„Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere și cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează”, arată ordinul Ligiei Deca.

Unul din trei elevi din România face meditații la cel puțin o materie

Sunt concluziile unui studiu din 2021, realizat de IRES și de Societatea Academică din România. Dintre cei care iau meditații, 80% se pregătesc la matematică, iar aproximativ o treime iau meditații la limba română sau la limbi străine.

Nu există însă vreo statistică clară a numărului de copii care fac meditație cu profesorul de la clasă, lucru interzis de Legea Educației.

Numărul cadrelor didactice care s-au conformat obligațiilor legale și au declarat venituri obținute din meditații a crescut constant în trei ani de la declararea pandemiei de COVID, potrivit datelor de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), transmise la solicitarea Gândul în luna iulie 2023.

Totuși, cifra este infimă față de personalul din sistemul de învățământ din România și veniturile declarate din meditații sunt de peste 10 ori mai mici față de estimările specialiștilor.

Reamintim că pe 22 mai 2023, profesorii români au declanșat cel mai mare protest din educație din ultimii 18 ani, durata neintrării dascălilor la clase fiind de trei săptămâni.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Părinții, mai afectați decât elevii de greva din educație. Bunic: „Situația este foarte dificilă”

Încheierea mediilor, în pericol din cauza grevei. Sindicalist: „Probabil le va încheia ALTCINEVA, nu știu”

Evaluarea Națională pentru clasa a VI-a, reprogramată din cauza GREVEI profesorilor / Ce se întâmplă cu examenele naționale

VIDEO EXCLUSIV | Grevă generală în școlile din România. Director: „Educația nu a fost niciodată prioritate națională. Educația nu aduce voturi” 

Sindicatele din învățământ le spun părinților „să țină copiii acasă!” REACȚIA elevilor și părinților după anunțarea grevei. „Nu este de joacă!”

Profesorii scot la tablă politicienii, GREVĂ GENERALĂ după 18 ani. Colegiul la care predă Carmen Iohannis a fost miercuri în grevă de avertisment

Ligia Deca: „Încă sper că nu ajungem în situaţia în care GREVA de protest din învățământ să fie declanşată”