DISCRIMINAREA INDIRECTĂ. Ai voie să urci cu haine murdare în mijloacele de transport în comun? După 6 ani, ICCJ a dat verdictul în „conflictul” dintre Primăria Cluj-Napoca și CNCD. Cristian Jura: „Impunerea unei vestimentații curate, fără alte criterii obiective, îngrădește drepturile persoanelor vulnerabile”

Printr-o decizie recentă,  Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut o hotărâre în care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat că sintagma „ținută vestimentară curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane” este discriminatorie. 

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a explicat această speță controversată și, in extenso, a oferit precizări și în ceea ce privește „discriminarea indirectă”.

„Ca o precizare preliminară, sintagma „ținută vestimentară curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane” a făcut parte dintr-o hotărâre a unui  Consiliu Local.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 805. Cinci palestinieni uciși în nordul Fâșiei Gaza, inclusiv un copil

08:06

ACTUALITATE Răzvan Savaliuc: „Bolojan a instigat ura populației asupra magistraților pentru a distrage atenția oamenilor”

08:00

Este vorba despre Hotărârea nr. 670 a Consiliului Local Cluj-Napoca pentru aprobarea Regulamentului privind normele de conduită în mijloacele de transport public local de persoane, constatarea şi sancţionarea contravențiilor, aprobată la data de 10 septembrie 2019.

Trebuie să precizez, totodată, că CNCD poate să analizeze hotărâri ale Consiliilor Locale, ale Consiliilor Județene, hotărâri ale Guvernului României sau ordine ale miniștrilor.

În urma unei decizii a Curții Constituționale a României s-a decis că CNCD nu se poate pronunța pe legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență”, a explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Au fost parcurse absolut toate etapele procesuale”

Au trecut 6 ani între momentul în care Consiliul Local al Primăriei Cluj-Napoca a votat Hotărârea 670/2019 și decizia dată de ICCJ în anul 2025.

Potrivit lui Cristian Jura, în acești ani au fost parcurse toate etapele procesuale, iar acesta a prezentat și o cronologia a evenimentelor.

„Este un interval de timp în care au fost parcurse absolut toate etapele procesuale.

Din perspectivă cronologică Hotărârea Consiliului Local a fost adoptată în 2019.

• În luna mai 2022, Centrul de Resurse Juridice a sesizat CNCD.
• CNCD s-a pronunțat asupra speței și a pronunțat Hotărârea 541 din 07.09.2022.
• Hotărârea CNCD a fost contestată la Curtea de Apel București, care a menținut Hotărârea CNCD print-o hotărâre din 2023.
• Ulterior, Hotărârea Civilă 753/2023 a Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• ICCJ a respins recursul ca nefondat, prin Hotărârea nr. 3600/2025.

Practic din 2022 și până în 2025 au fost parcurse toate gradele procesuale, iar Hotărârea CNCD a fost menținută”, a precizat Cristian Jura, membru CNCD.

Cristian Jura: „Două prevederi cu potențial discriminator” / „Discriminare indirectă”

În Hotărârea nr. 670/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de conduită în mijloacele de transport public local de persoane au existat două prevederi cu potențial discriminator, spune Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Pe de o parte, obligația călătorilor să aibă o ținută vestimentară curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane.

Pe de altă parte, urcarea în mijlocul de transport public local de călători cu îmbrăcăminte murdară care să deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport (tapițeria scaunelor, podeaua, salonul) constituie contravenție și este sancționată cu amendă.

Aceste este un exemplu tipic de discriminare indirectă.

Prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza unor criterii protejate, faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

Care este esența „discriminării indirecte”

Esența discriminării indirecte  – spune Cristian Jura, membru CNCD – „este reprezentată exact de acele prevederi sau criterii aparent neutre, care dezavantajează o persoană sau un grup față de alte persoane sau grupuri”.

„În speța de față, criteriul sau practica aparent neutră a fost identificată ca fiind o ținută vestimentară curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane, fiind întărită de impunerea sancțiunii contravenționale a călătorilor cu îmbrăcăminte murdară care să deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport.

Acest criteriu este impus și aplicat tuturor persoanelor care utilizează serviciile publice de transport din Municipiul Cluj-Napoca, excluzându-le accesul tuturor persoanelor care nu îndeplinesc cerința.

Analiza condiției impuse, aceea a ținutei vestimentare curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane, s-a focalizat pe următoarele aspecte: dacă scopul este legitim, măsura este adecvată, necesară și proporțională cu scopul urmărit”, a mai explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Efecte discriminatorii pentru diferite comunități, grupuri vulnerabile”

Analiza CNCD a fost făcută în contextul în care în municipiul Cluj-Napoca există o comunitate importantă de persoane vulnerabile, dezavantajate, care trăiesc marginalizate și izolate la periferia municipiului, condițiile de viață ale acestora fiind caracterizate de privare materială și condiții sanitare deficitare, a punctat Cristian Jura, membru CNCD.

„Din aceste considerente, impunerea condiției deținerii unei vestimentații curate în mijlocul de transport public, printr-o caracteristică subiectivă, nedeterminată, cuantificabilă, care să conțină caracteristici clare, nu este proporțională cu scopul urmărit și îngrădește accesul acestor persoane la serviciile publice de transport și, implicit, la accesul la un loc de muncă sau la educație.

Practic, CNCD a constatat că impunerea unei vestimentații curate, fără alte criterii obiective, cuantificabile, determinante, conduce la interpretări de natură subiectivă, producând efecte discriminatorii pentru diferite comunități, grupuri vulnerabile.

Trăim într-o societate în schimbare, o lipsă majoră de forță de muncă în multe domenii, comunități vulnerabile, lucrători din afara UE aflați pe teritoriul României, iar în acest context cred că există o nevoie de strategii care să gestioneze schimbarea”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• 3 NOIEMBRIE, calendarul zilei: Sore Mihalache împlinește 36 de ani. Este adoptat mesajul SOS ca semnal internațional de forță majoră
• Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, a adus elemente TRADIȚIONALE din România în resortul său exotic din Madagascar. Cum arată sauna din complexul de 4 stele
• Ilie Bolojan preferă să ÎNCALCE Constituția, alte 2 legi și deciziile CCR. Deși este OBLIGAT să vină în Parlament, premierul refuză să dea explicații pe tema retragerii trupelor SUA din România. Și-a descoperit programul încărcat și cere să fie reprogramat
• Când se poate pierde indemnizația pentru creșterea copilului. În ce situații se suspendă plata imediat
• Călin Georgescu boicotează alegerile din București: „Un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime. E o farsă organizată sub aparența Binelui”