Prima pagină » EXCLUSIV » În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR

În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR

12 nov. 2025, 07:00, EXCLUSIV

Adrian Nicolae

În „România Onestă” a lui N. Dan & I. Bolojan, principiile funcționării statului s-au relativizat. Când susținătorii lor au probleme, Justiția nu mai este independentă și nici imparțială, conflictul de interese „nu se pune”, iar lupta cu pensiile „nesimțite” se duce „doar când și cum vrem noi” și numai cu „oamenii noștri”, de la USR

Antepronunțarea lui Nicușor Dan, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Parchetul General în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, ne obligă să privim dintr-o altă perspectivă tot ceea ce se întâmplă în „România Onestă”. „Justiția independentă” s-a transformat într-o sintagmă lipsită de conținut, conflictul de interese a ajuns să fie etichetat drept „întâlnire normală”, a te pronunța înaintea unei anchete penale – din poziția de președinte al României – pare firesc, iar lupta cu „pensiile speciale” se duce în funcție de parametri impuși de USR și de toți susținătorii lui Nicușor Dan.

Acest tablou sumbru al „României Oneste” conduse de Nicușor Dan și Ilie Bolojan este o realitate, nu o ipoteză a tușelor pesimiste.

„Normalitatea” lui Nicușor Dan înseamnă că interferențele președintelui în Justiție sunt „firești”.
„Normalitatea” lui Nicușor Dan vine la pachet și cu „normalitatea” lui Ilie Bolojan, premierul României care a discutat, în propriul birou, cu un om de afaceri – Fănel Bogos – pe care judecătorii l-au arestat preventiv pentru șantaj și cumpărare de influență într-un mega dosar de corupție.
USR luptă pe toate fronturile cu „pensiile nesimțite”, dar este „normal” să propună pentru funcția de Avocat al Poporului o susținătoare/donatoare a lui Nicușor Dan care are o pensie specială de 27.955 lei pe lună.
Același Nicușor Dan, președinte al României, s-a antepronunțat și a declarat că nu va semna o cererea de urmărire penală după ce Consiliul Suprem al Magistraturii a sesizat Parchetul General în urma declarațiilor făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Ucrainenii transmit mesajele că ofensiva Rusiei devine greu de oprit”

08:30

HOROSCOP Zodiile care pășesc cu dreptul în 2026. Banii sunt atuul lor în anul care vine

08:13

Gândul prezintă, cronologic, patru momente-cheie care demonstrează că, în această „Românie Onestă” la nivel declarativ, totul s-a relativizat și totul este posibil, în sensul cel mai rău al expresiei.

Nicușor Dan și Ilie Bolojan | Foto – ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Nicușor Dan ar fi încercat să o convingă pe judecătoarea Lia Savonea să renunțe la candidatura pentru șefia ICCJ

În luna iulie a acestui an, înainte ca Lia Savonea să fie numită la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Nicușor Dan se situa pe o poziție contrară acesteia. Chiar a luat în calcul să conteste la CCR numirea Liei Savonea în fruntea Înaltei Curți.

Numai că președintele ar fi făcut și mai mult. Nu a fost nicio o problemă pentru Nicușor Dan – președinte al României – să aibă o discuție cu Lia Savonea și să îi ceară acesteia să se retragă din scenariu.
Potrivit G4Media, Nicușor Dan a renunțat la ideea de a contesta la CCR numirea Liei Savonea abia după ce mai mulți experți experți l-ar fi informat că demersul său era sortit eșecului.
Cu doar câteva zile înainte ca Lia Savonea să își depună candidatura pentru lefia ICCJ, Nicușor Dan ar fi avut o discuție cu judecătoarea, în timpul căreia i-ar fi cerut, nici mai mult și nici mai puțin, decât să renunțe la depunerea candidaturii.

Numai că judecătoarea Lia Savonea i-ar fi transmis președintelui României că va continua în demersul său și a motivat că îndeplinește condițiile legale și, totodată, are dreptul constituțional de a candida.

Întrebat dacă a discutat cu Lia Savonea, Nicușor Dan nu a fost tranșant, însă a oferit un răspuns „la derută”.

„Am discutat cu mai multă lume pe subiectul justiției și continui să o fac”, a spus Nicușor Dan.

În data de 23 iunie 2025, Secția pentru judecători a CSM a votat-o pe Lia Savonea în funcția de președinte al Curții Supreme, cu un vot de 9-1.

Lia Savonea, președinte ICCJ

Lupta cu pensiile „nesimțite” se duce doar „când vrem noi”, USR-iștii!

Uniunea Salvați România (USR) duce o luptă înverșunată împotriva a ceea ce etichetează drept „pensii nesimțite”.

Pentru ca scenariul să se desfășoare așa cum doresc susținătorii lui Nicușor Dan, USR a propus-o pentru funcția de Avocat al Poporului pe Roxana Rizoiu, la rândul ei un „pensionar special” și, mai mult, unul dintre donatorii din campania electorală a actualului președinte al României.

În astfel de condiții, lupta cu „pensiile nesimțite” – trebuie precizat că pensiile magistraților reprezintă doar 5% din pensiile speciale, spre exemplu – se duce atunci când vor susținătorii lui Nicușor Dan și, bineînțeles, cum vor ei.
USR ar dori chiar modificarea Constituției pentru ca „pensiile nesimțite” să dispară, dar însăși Roxana Rizoiu este privilegiată din acest punct de vedere.
Roxana Rizoiu încasează, lunar, suma de 27.955 lei – respectiv 5591 de euro – și a depus o declarație de avere de-a dreptul impresonantă, de 10 pagini, în care a declarat că deține 5 apartamente, 2 case de vacanță și peste 10 conturi bancare în valută sau în lei. (declarația de avere poate fi parcursă, integral, AICI)
Rizoiu este și unul dintre finanțatorii campaniei președintelui Nicușor Dan, cu suma de 120.576 lei.

„Epopeea pensiilor speciale” continuă, cu alte cuvinte, dar în parametri impuși de susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan, cel care formula propuneri de genul „vîrsta de pensionare a magistraților – 65 de ani” sau „pensia magistraților egal 70% din ultimul salariu net”.

De altfel, liberalii se luptă cu pensiile speciale din anul 2019, atunci când Rareș Bogdan declara că PNL va elimina pensiile speciale în termen de 30 de zile de la preluarea puterii. (informații AICI)

După 6 ani, „epopeea pensiilor speciale” continuă, dar sub o altă „baghetă”.

Roxana Rizoiu – propunerea USR pentru Avocatul Poporului

Bogos, în biroul lui Bolojan. O întâlnire „normală” sau „conflict de interese”?

În mega-dosarul de corupție deschis de DNA – „Rețeaua” formată din generali, rezerviști din Armată, SIE, SRI și lideri PNL – apare, surprinzător, și numele premierului Ilie Bolojan.

Acesta s-a întâlnit cu omul de afaceri Fănel Bogos – cei doi având o relație foarte apropiată, așa cum este cunoscut în PNL – chiar în biroul său, numai că – dacă locația este confirmată și de Bogoș, și de Bolojan – premierul României afirmă că discuția a durat 15 minute. Pe de altă parte, omul de afaceri, potrivit procurorilor anticorupție, a spuns că ar fi avut o întâlnire de 4 ore cu Ilie Bolojan.

O astfel de întâlnire între premier și un om de afaceri ridică mari semne de întrebare, cu atât mai mult în contextul anchetei desfășurat de Direcția Națională Anticorupție.

Numai că, pentru Ilie Bolojan, o astfel de întâlnire nu este deloc controversată. Președintele PNL Vaslui i-ar fi solicitat o audiență lui Bolojan pentru a-l prezenta pe Bogoș, „într-o chestiune politică”, iar omul de afaceri nu i-ar fi cerut „nimic” premierului.

„Președintele PNL Vaslui mi-a solicitat o audiență spunându-mi că vrea să-mi prezinte un domn, într-o chestiune politică. Având întâlniri cu mai mulți oameni, a fost o programare prin cabinet și domnul Barbu a venit la mine cu acest domn, care la data respectivă nu-mi spunea nimic. Dânsul și-a prezentat compania și problemele pe care le are cu autoritățile, necerându-mi nimic. A fost o întâlnire de 15 minute. Nu mai rețin ce mi-a spus, doar că nu este tratat corespunzător de autoritățile statului”, a spus Bolojan. (mai multe detalii AICI)

Dosarul DNA Iași care vizează o întreagă rețea formată din rezerviști, generali, oameni apropiați serviciilor secrete, politicieni și conducători din administrația publică centrală și locală – care ar fi încercat în acest an să îl ajute pe Fănel Bogoș ca să îl demită pe șeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.

Trebuie menționat că omul de afaceri Fănel Bogos a fost arestat preventiv și acuzat de șantaj și cumpărare de influență. (informații detaliate AICI).

Bogos este acuzat de procurorii anticorupție că a apelat la rețele de influență care au ajuns „până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”.

Fănel Bogos, interlocutorul lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria

Spre deosebire de momentul „Bolojan – Bogos”, în anul 2014 România a luat foc după ce Victor Ponta s-ar fi întâlnit cu Adrian Duicu, fost șef al CJ Mehedinţi. S-a vorbit despre trafic de influență, la vremea respectivă, în schimb în cazul „Bolojan – Bogos” totul ar trebui să fie „normal”. Dubla măsură este evidentă.

„Nici nu am fost (n.red. – la Guvern)”, spunea Victor Ponta, întărind informațiile „scurse” din declarația de martor a șefului Poliției Române.

Acesta ar fi susținut la DNA că întâlnirea cu Duicu nu a avut loc în biroul premierului, ci pe holurile Guvernului.

Cum s-a antepronunțat Nicușor Dan după ce CSM i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu: „Nu voi semna cererea de urmărire penală”

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a sesizat Parchetul General – vicepremier al României, numită de Ilie Bolojan în ciuda tuturor mesajelor anti-Trump pe care le-a postat, în spațiul public, de mai mulți ani – după declarațiile referitoare la pensiile magistraților.

Oana Gheorghiu a declarat că magistrații din România au fost prinși „într-un fel de Caritas”.

„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. E foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani, de asta şi dintr-o dată să ţi se spună nu-l mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta, dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru, ei au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta: România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali, nu avem cum”. (mai multe informații AICI)

Atunci când este vorba despre susținătorii săi, Nicușor Dan trântește ușa în nas Justiției imparțiale și obiective, din fotoliul de la Cotroceni, și consideră că este vorba despre o „opinie”, iar o opinie nu poate constitui „o faptă penală”.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au condamnat public declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, numai că președintele Nicușor Dan s-a antepronunțat deja și a declarat că va bloca orice anchetă deschisă împotriva Oanei Gheorghiu.

Oana Gheorghiu, vicepremier al României

Președintele României minimalizează efectul negativ al afirmațiilor făcute de Oana Gheorghiu și consideră doar că a fost vorba despre o „declarație nefericită”. În același timp, faptul că CSM a sesizat Parchetul General nu reprezintă, pentru Nicușor Dan, decât o exagerare. (alte detalii despre acest scandal AICI)

„Cred că declarația doamnei vicepriministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost mult exagerată. Nu poate fi vorba ca o opinie să constituie o faptă penală. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Nu este nicidecum o faptă penală”, a spus președintele României.

CSM a decis – după declarațiile Oanei Gheorghiu – sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare”.

„În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”, se arată în comunicatul de presă transmis de CSM. (Comunicatul integral – AICI)

RECOMANDAREA AUTORULUI: