Un fost ministru de Justiție dar și șefa Parchetului General critică proiectul privind dezincriminarea posesiei de droguri

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, critică proiectul privind dezincriminarea deținerii de droguri: „Riscă să afecteze tocmai lupta împotriva traficului sau să încurajeze consumul„. Marinescu susține că autoritățile trebuie să acorde prioritate combaterii infracțiunilor grave, în special traficului de droguri. Și procurorul general, Cristina Chiriac, a transmis, într-un comunicat, că se opune reducerii pedepselor pentru deținerea de droguri pentru consum propriu, avertizând că măsura ar putea slăbi combaterea traficului de droguri și ar afecta sănătatea publică. Reacțiile vin după depunerea la Senat a unui proiect de lege, în regim de urgență, care propune eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu.

După ce și-au plasat membri de partid în funcții bănoase, pile, cumnate, prieteni, au umplut ministerele, CA-urile de sinecuriști, după ce inclusiv Dominic Fritz s-a angajat la partid pe salariu de primar, acum USR anunță că a descoperit transparența și onestitatea și face concurs pentru angajarea unui asistent personal

19:08

CONSTRUCȚII Constructorii avertizează asupra unui gol de finanțare pentru infrastructură în 2027–2029. Cătălin Vișan, Concelex: „Parteneriatele public-private, o opțiune de atragere a capitalului”

19:06

 Loading ...

Într-o postare pe Facebook, Radu Marinescu precizează că autoritățile trebuie să acorde prioritate combaterii traficului de droguri.

”Când am propus conducerea marilor parchete, una din direcțiile de acțiune discutate în interviuri a fost prioritizarea combaterii infracțiunilor grave. În materia operațiunilor cu droguri, asta înseamnă activitățile de trafic, fenomen ce trebuie ferm combătut iar organele judiciare trebuie să intensifice demersurile împotriva acestui flagel”, a transmis fostul ministru.

Marinescu spune că inițiativa legislativă are la bază și argumente care pot fi corecte, dar consideră că dezincriminarea posesiei ar putea afecta lupta împotriva traficului.

”Propunerea legislativă recentă a unor colegi parlamentari, de a dezincrimina deținerea de droguri pentru consum, întemeiată pe unele observații care pot fi corecte (politici penale mai permisive ale altor state, nevoia de îngrijire a dependenților, consecințele sociale, profesionale și morale ale unei sancțiuni penale, unele excese posibile ale organelor judiciare, sancțiunea penală ca «ultima ratio» etc) riscă însă, în opinia mea, să afecteze tocmai lupta împotriva traficului sau să încurajeze consumul, mai ales în sfera drogurilor de mare risc”, a avertizat Marinescu.

Acesta susține că persoanele care nu ar mai risca sancțiuni penale pentru deținerea de droguri ar putea fi mai puțin dispuse să colaboreze cu anchetatorii pentru identificarea rețelelor de trafic. Totodată, consideră că aplicarea doar a unor sancțiuni contravenționale ar putea încuraja consumul și cumpărarea drogurilor.

Legislația ar trebui modificată pentru a evita sancțiunile disproporționate în cazurile mai puțin grave

Fostul ministru al Justiției consideră că legislația ar putea fi modificată pentru a evita sancțiunile disproporționate în cazurile mai puțin grave, fără a elimina răspunderea penală pentru deținerea de droguri.

”Soluții intermediare, care să nu conducă la dezincriminare, ar putea fi concepute, precum o reconfigurare de competență materială a organelor de urmărire penală, pentru a lăsa celor specializate formele cele mai grave de ilicit în materie, cu alocare mai bună a resurselor, ca soluție procedurală.

De asemenea introducerea unui mecanism de oportunitate în urmărirea penală (o formă a art 18 ind 1 din vechiul Cod penal) sau de îmbunătățire a mecanismelor existente (renunțare la urmărire, amânare a aplicării pedepsei sau renunțare) ar putea permite ca, în cazurile apreciate a fi de redusă atingere a valorilor sociale ocrotite penal, să nu se ajungă la sancțiuni disproporționate.

Opinia mea este că în principal instrumentul normativ de combatere a fenomenului nu ar trebui diminuat însă trebuie examinată posibilitatea ajustării sale pentru ca acțiunea judiciară să asigure justa proporționalitate”, a subliniat Radu Marinescu.

Marinescu a atras atenția că este nevoie de instrumente ale prevenției, educației, asistenței sociale, sanitare, psihologice care trebuie îmbunătățite considerabil iar reforma normei penale ar trebui să apară după sau măcar concomitent cu reforma acestor coordonate care previn consumul, sprijină abandonarea lui și tratează consecințele sale nefaste.

Punctul de vedere transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Procurorul General, Cristina Chiriac, atrage atenția asupra efectelor consumului de droguri asupra sănătății publice, în special în cazul minorilor și tinerilor. Potrivit instituției, consecințele consumului nu se limitează la persoana care utilizează substanțele interzise, ci afectează și familiile și comunitățile.

Un alt argument invocat este legătura dintre deținerea drogurilor pentru consum propriu și piața ilicită. Parchetul General arată că cererea de droguri susține economic această piață, iar activitățile de achiziționare și deținere pot contribui la identificarea persoanelor implicate în distribuție.

”E nevoie de pedepse distincte pentru cei care consumă droguri”

Instituția subliniază, totuși, că persoanele care consumă droguri trebuie tratate diferit de cele implicate în trafic. În opinia sa, această distincție nu justifică automat reducerea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu.

Parchetul General consideră că legislația actuală permite individualizarea răspunderii penale în funcție de natura substanțelor, gravitatea faptei și circumstanțele personale ale celui cercetat. De asemenea, cadrul legal oferă posibilitatea adaptării răspunsului autorităților în cazul consumatorilor care nu sunt implicați în activități de trafic.

În document sunt semnalate și posibile efecte ale reducerii limitelor de pedeapsă asupra activității judiciare. Modificările ar putea influența competența organelor judiciare, utilizarea unor procedee probatorii, termenele de prescripție și aplicarea unor instituții de drept penal și procesual penal.

Din acest motiv, procurorii consideră că orice intervenție legislativă trebuie analizată în detaliu, inclusiv prin evaluarea consecințelor asupra urmăririi penale și a funcționării sistemului judiciar.

Punct de vedere nefavorabil adoptării inițiativei legislative, din partea Parchetului General

Parchetul General susține dezvoltarea serviciilor medicale, a programelor de consiliere și tratament, precum și a măsurilor de reintegrare socială pentru consumatorii de droguri, în special pentru persoanele care se confruntă cu dependența. Instituția apreciază însă că aceste măsuri pot funcționa în paralel cu instrumentele penale, fără ca reducerea sancțiunilor să fie o condiție obligatorie, se arată în comunicat, AICI

În concluzie, Parchetul General formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării inițiativei legislative în forma analizată. Instituția cere ca o eventuală reformă să se bazeze pe date statistice, evaluări criminologice și medicale și o analiză a impactului asupra sănătății publice și sistemului judiciar.

Proiect: Eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu

Reacția vine după depunerea la Senat a unui proiect de lege care propune eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu. Potrivit documentului, persoanele depistate cu droguri pentru consum propriu nu ar mai risca o pedeapsă cu închisoarea, ci ar putea fi sancționate cu amendă.

Inițiativa legislativă a fost depusă de senatorii Victoria Stoiciu (senator neafiliat, ex-PSD), Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL). Inițiatorii au solicitat ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență.

Pentru drogurile de risc, amenda propusă este cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc, între 1.500 și 3.000 de lei.

Proiectul de lege nu implică și dezincriminarea traficului de droguri, care rămâne tot infracțiune penală. Proiectul nu propune legalizarea drogurilor, ci modificarea regimului juridic pentru faptele legate de consumul propriu.