„Pactul de supraviețuire” al lui Viktor Orbán, înaintea scrutinului din 12 aprilie. „Alegerile din Ungaria ar putea fi anulate, ca în România” / De ce nu are sens o astfel de analogie forțată

Săptămânile premergătoare alegerilor parlamentare din Ungaria – din 12 aprilie 2026 – sunt marcate de tensiuni la cote înalte. Nu este în joc doar viitorul politic al Ungariei, ci și oportunitatea Uniunii Europene (UE) de a pune capăt vetourilor care au prejudiciat Ucraina, favorizând în același timp Rusia lui Putin. Atât la Bruxelles, cât și în capitalele naționale ale UE, există o preferință tacită pentru înlocuirea prim-ministrului Viktor Orbán – liderul partidului de guvernământ Alianța Civică Maghiară (Fidesz) – cu un reprezentant al opoziției.

O astfel de schimbare ar limita capacitatea Rusiei de a submina procesul decizional bazat pe unanimitate al UE prin intervențiile repetate ale lui Orbán, notează Denis Cenușă – expert asociat la Centrul de Studii Est-Europene (Lituania) și la think tank-ul „Expert-Group” (Moldova), doctorand la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania – într-o analiză publicată de Riddle.

FLASH NEWS Zelenski afirmă că Rusia furnizează Iranului drone Shahed

08:03

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Parteneriatul strategic cu Ucraina nu aduce nimic benefic pentru România. Noi am ajuns să depozităm gazele din Marea Neagră la Kiev”

08:00

• Precaută în a alimenta discursul eurosceptic înainte de vot, UE a atenuat criticile directe la adresa lui Orbán.
• Orice implicare a UE în dezbaterile despre alegerile din Ungaria riscă să consolideze acuzațiile maghiare de „interferență străină”.
• UE este conștientă de faptul că Ungaria se bucură de sprijinul SUA, care au acuzat UE de presupuse interferențe electorale în opt state membre.
• Prin prezentarea măsurilor UE de protejare a alegerilor de dezinformare drept „cenzură online” menită să influențeze voturile, SUA a minimalizat, de asemenea, interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din România din 2024.

Făcând ecoul acestor narațiuni americane, Orbán a comparat UE cu „o mașinărie represivă” care trebuie eliminată din Ungaria după alegeri, prezentând în același timp Rusia în termeni relativ pozitivi.

Viktor Orbán | Foto – Mediafax

„Spre deosebire de campaniile anterioare care au vizat societatea civilă legată de George Soros, actuala propagandă electorală Fidesz se concentrează în mod direct pe Ucraina. Retorica lui Orbán converge astfel cu narațiunile rusești care înfățișează Ucraina ca o potențială sursă de război pentru UE și ca o povară în procesul de extindere”, consideră jurnalistul.

Analogie distorsionată cu alegerile prezidențiale din România

Această simbioză între discursul oficial anti-UE și anti-Ucraina al Ungariei și dezinformarea rusă servește două obiective principale: creșterea șanselor de realegere ale Fidesz și slăbirea poziției Ucrainei în negocierile de pace în curs.

Pentru prima dată în 16 ani, Partidul Respectului și Libertății («Tisza»), aflat în opoziție, are o șansă reală de a pune capăt domniei lui Orbán.

• Sondajele independente îi dau lui Tisza un avans de până la 10%.
• În schimb, sondajele legate de guvern – realizate de Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale – plasează Fidesz pe primul loc cu până la 47% din voturi, devansând Tisza cu 6-7%.
• Un al treilea candidat care ar putea depăși pragul de 5% este partidul de extremă dreapta «Mișcarea Patriei Noastre» («Mi Hazánk»).
• Prin urmare, Tisza ar avea nevoie de peste 50% din voturi pentru a-l împiedica pe Orbán să formeze o coaliție cu partidul de extremă dreapta.

„Expunerea la retorica în care UE și Ucraina sunt prezentate drept dușmani ar putea împinge alegătorii maghiari nemulțumiți – frustrați de corupție sau de problemele socioeconomice – să susțină o alternativă mai naționalistă decât opoziția.

Această dinamică ar putea explica de ce canalele de propagandă rusești amplifică narațiunile ostile din partea lui Orbán și a aliatului său apropiat, ministrul de Externe și Comerț Péter Szijjártó. Dacă mobilizarea electoratului principal al Fidesz eșuează, votul anti-UE și anti-Ucraina nu ar fi irosit, ci redirecționat către «Mișcarea Patriei Noastre».

• Oficialii ruși s-au alăturat formulării acuzațiilor de implicare a UE și a Ucrainei în alegerile din Ungaria ca un front comun împotriva lui Orbán.
• Această narațiune a fost avansată pentru prima dată de Szijjártó și reluată rapid de Aleksey Pushkov, șeful Comisiei pentru Politica Informațională a Consiliului Federației.
• Pushkov a folosit analogii false pentru a respinge acuzațiile de interferență a Rusiei în alegerile europene și pentru a prezenta UE ca un actor malign, citând raportul SUA.

Pushkov a insinuat chiar că alegerile din Ungaria ar putea fi anulate, ca în România – deși repetarea scenariului românesc este imposibilă din punct de vedere tehnic”, continuă Denis Cenușă analiza publicată de Riddle.

Viktor Orbán și Donald Trump | Foto – Mediafax

„Scenariul românesc nu poate fi transpus în Ungaria”

În primul rând, explică Denis Cenușă, cazul românesc s-a desfășurat în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, când principalul candidat de dreapta, Călin Georgescu, a fost suspectat că a beneficiat de algoritmi manipulați de Rusia pe TikTok.

Reptarea acestui lucru ar fi absurdă, deoarece ar necesita ca Rusia să-l susțină pe liderul Tisza, Péter Magyar. Este la fel de improbabil ca UE să încalce Legea privind serviciile digitale pentru a stimula artificial rivalul lui Orbán pe platformele online monitorizate.

„În al doilea rând, scenariul românesc nu poate fi transpus în Ungaria, unde instituții cheie ale statului – inclusiv forțele de ordine și Curtea Constituțională – sunt percepute pe scară largă ca fiind controlate politic de Fidesz.

• În România, în schimb, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2024, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (prezidat pe atunci de președintele Klaus Iohannis) a desecretizat informații.
• Această decizie a urmat succesului din primul tur al candidatului perceput ca fiind pro-rus, Călin Georgescu, care a obținut peste două milioane de voturi pe 24 noiembrie 2024.

Viktor Orbán și Vladimir Putin | Foto – Mediafax

Este clar că intervenția a provenit din îngrijorările legate de un președinte pro-rus. Paralela lui Pushkov cu România are sens doar dacă se presupune că instituțiile maghiare ar anula alegerile susținând că interferența externă a facilitat victoria lui Péter Magyar.

• În realitate, ar putea avea loc doar o inversare a cazului românesc – anularea rezultatelor pentru că o forță pro-UE a câștigat.
• O astfel de mișcare ar declanșa proteste în masă și ar forța noi alegeri, în care Tisza ar obține probabil cu peste 50% mai ușor.
• Mai mult, Orbán nu ar putea anula alegerile fără a-și afecta reputația de aliat cheie MAGA al lui Donald Trump în Europa.

Dacă Fidesz termină pe locul doi, cea mai sigură cale a lui Orbán ar fi să formeze o coaliție cu «Mișcarea Patriei Noastre» împotriva lui Tisza”, mai scrie Denis Cenușă.

Viktor Orbán și Erdogan, președintele Turciei| Foto – Mediafax

Drujba servește drept pretext pentru „veto-bazooka” a lui Orbán

Disputele dintre Ungaria și Ucraina s-au agravat constant pe măsură ce agresivitatea rusă s-a intensificat din februarie 2022. Vetourile frecvente ale lui Orbán – blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei și întârzierea ajutorului financiar sau militar al UE către Ucraina – au acționat ca un catalizator.

Cel mai recent episod a implicat blocarea primei tranșe din pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al UE, vital pentru stabilitatea bugetară a Ucrainei , fezabilitatea liniei de credit FMI și procesul de aderare.

„După cum a relatat Financial Times, Ungaria s-a opus, de asemenea, reaprovizionării fondurilor pentru Ucraina prin intermediul datoriei comune a UE susținute de bugetul UE – o procedură care necesită unanimitate.

• În justificarea blocării, ministrul de Externe Péter Szijjártó a susținut că aceasta avea scopul de a condiționa reluarea aprovizionării cu petrol prin conducta Drujba din Ucraina.
• Ungaria a susținut că Ucraina ar încălca Acordul de Asociere din 2014 – articolele 272 și 276 impun facilitarea tranzitului de energie, minimizând în același timp riscurile de întrerupere a aprovizionării și asigurând o reluare rapidă în cazul opririi acesteia.
• Orbán a profitat de incident pentru a crea o teorie a conspirației: UE și Ucraina nu solicită reabilitarea Drujbei ca parte a presiunii economice asupra Ungariei.

Orbán a mers ȘI mai departe, acuzând Ucraina că seamănă haos prin creșterea prețurilor pentru a consolida sprijinul pentru un guvern condus de opoziție.

Viktor Orbán și Georgia Meloni | Foto – Mediafax

• Szijjártó a reiterat această afirmație, susținând că, fără petrol rusesc prin conducta nereparată, UE și Ucraina urmăresc să crească prețurile și să influențeze votul.
• Slovacia s-a alăturat Ungariei în solicitarea unei „misiuni de informare ” pentru a investiga conducta de pe teritoriul ucrainean.
• Trimisul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev, care supraveghează discuțiile de pace conduse de SUA în Ucraina, a amplificat poziția Ungariei cu privire la X, reiterând acuzațiile de interferență dintre UE și Ucraina în alegeri.

Narativa Drujba din Ungaria a inclus, de asemenea, acuzații care leagă Ucraina de explozia Nord Stream 2 drept „terorism de stat”. Rusia a răspândit teorii ale conspirației despre riscurile de sabotaj ucrainene la adresa gazelor Turkish Stream și Blue Stream din Marea Neagră.

Orbán nu arată niciun interes în dezescaladarea disputelor legate de Drujba – altfel, ar fi acceptat oferta Croației de a utiliza conducta de petrol Adriatică (până la 15 milioane de tone anual) pentru a aproviziona în mod adecvat Ungaria și Slovacia.

În schimb, Drujba servește drept pretext pentru veto-bazooka a lui Orbán împotriva Ucrainei, în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei, al reînnoirii ajutorului și al negocierilor de aderare la UE”, punctează Denis Cenușă.

„Orbán poate folosi criza pentru a justifica blocarea aderării Ucrainei la UE”

Tabloul pictat de Ungaria și amplificat de Rusia contrastează puternic cu realitatea. Întreruperea tranzitului de petrol a fost cauzată de atacurile rusești. Potrivit companiei ucrainene de transport al petrolului Ukrtransnafta, autoritățile maghiare și slovace au fost informate că atacurile aeriene rusești din 27 ianuarie au avariat conducta Drujba.

„Combinate cu alte atacuri asupra infrastructurii energetice, acest lucru a limitat capacitatea tehnică a Ucrainei pentru reparații.

• Ucraina i-a reamintit Ungariei că nu dă vina pe atacurile aeriene rusești pentru defecțiune – însă acuză Budapesta de dependență de petrolul rusesc.
• Kievul a negat că ar fi întârziat reparațiile , contracarând o altă narațiune promovată de Ungaria și Slovacia.
• Respingând UE ca un intermediar credibil, Ungaria și Slovacia au impus ceea ce au numit măsuri de represalii prin suspendarea livrărilor de motorină către Ucraina (esențială pentru economia și armata sa).
• Ambele au amenințat, de asemenea, că vor opri exporturile de energie electrică de urgență pe fondul tacticilor de „iernare” ale Rusiei de distrugere sistematică a infrastructurii energetice a Ucrainei.

Vizarea Drujba de către Rusia ar putea fi o operațiune militară calculată cu efecte hibride asupra alegerilor din Ungaria.

• În primul rând, escaladarea disputei petroliere – susținută de președintele slovac Robert Fico – alimentează narațiuni ostile despre Ucraina în rândul alegătorilor maghiari înainte de aprilie.
• Oficialii maghiari au legat suspendarea de o presupusă conspirație UE-Ucraina care susține opoziția împotriva lui Orbán, asemănându-se cu o operațiune psihologică.
• În al doilea rând, mass-media maghiară și rusă controlată de stat a reformulat disputa ca o interferență electorală ucraineană, ignorând în mare măsură faptul că Rusia a provocat în mod deliberat criza prin atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

În cele din urmă, atacul asupra Drujba se încadrează în strategia mai amplă a Rusiei, cu efecte dincolo de alegeri. Orbán poate folosi criza pentru a justifica blocarea aderării Ucrainei la UE, continuând în același timp să o demonizeze ca dușman al Ungariei”, încheie Denis Cenușă analiza publicată de Riddle.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Frisoane la Moscova. Investițiile Rusiei în Iran sunt în pericol, indiferent cine câștigă războiul. „Sentimentul anti-rus a reapărut recent”
• Epurarea de la Ministerul rus al Apărării și prăbușirea lui Ruslan Tsalikov, „mâna dreaptă” a lui Șoigu timp de 30 de ani. Acuzații în cascadă: luare de mită, spălare de bani, delapidare
• Războiul din Orientul Mijlociu și legăturile dintre Rusia și Iran. „Kremlinul nu vrea să-și ruineze relațiile cu Trump, dar Moscova ar putea încerca să transforme situația în avantajul său”
• Israelul plusează în conflictul din Orientul Mijlociu. O combinație letală zboară deasupra Iranului, F-16I Sufa echipat cu 4 rachete aer-sol Rampage. „O nouă configurație de atac la mare distanță”
• Rachetele balistice ale Iranului nu sunt singura amenințare în Orientul Mijlociu. Cum a exploatat Teheranul lacunele din apărarea aeriană a statelor din Golf