Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol

Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu a apărut „peste noapte”. În spatele acestui dezastru stă o poveste întinsă pe o perioadă de luni de zile, cu avertismente tehnice, ședințe, rapoarte, dar și cu declarații liniștitoare care s-au dovedit complet rupte de realitate. 

Gândul a analizat, pas cu pas, filmul complet al dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, și a publicat documentele oficiale care demonstrează că ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut acces la informații.

Iunie 2025 – primele alarme la Paltinu

În iunie, problema Paltinu deja nu mai este un zvon tehnic, ci o realitate notată în documente.

În data de 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița descoperă o problemă serioasă la Barajul Paltinu. În timpul unor manevre de verificare, specialiștii constată că una dintre golirile de fund (GF2) este obturată.

FLASH NEWS Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog atrage atenția: „Sunt extraordinar de puţini medici de medicină şcolară”

22:11

ULTIMA ORĂ Ilie Bolojan îl contrazice pe președintele Nicușor Dan și zice că nu l-a mințit. Ce spune despre varianta Mureșan

22:10

O inspecție subacvatică confirmă avaria: sistemul de acționare are probleme, vana de lucru nu mai funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt, practic, ieștite din uz.

Cazul ajunge urgent la Comisia UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică. Specialiștii analizează situația de la baraj și spun clar: sunt necesare lucrări la golirea de fund și la echipamente, pentru siguranța barajului și pentru funcționarea normală.

Pe 25 iulie, la Ministerul Mediului se întrunește Comisia de siguranță a barajelor. Concluzia: intervențiile la Paltinu trebuie făcute pentru siguranță și pentru funcționarea corectă a sistemului. Documentele ajung la nivel local, însoțite de condiții tehnice.

În 18 septembrie, scafandrii constată o înfundare totală cu sedimente la Paltinu.

Pe 22 octombrie, ședință de urgență la barajul Paltinu, apare o comisie de la Apele Române. Reprezentanții societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) povestesc că sunt invitați „la fața locului”, li se pune în față un proces verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze. Comisia de la Paltinu decide continuarea golirii lacului.

Pe 29 octombrie, Apele Române transmit oficial că nivelul apei va scădea și cer operatorului să se pregătească. ESZ spune că primește doar o informare generală, fără un scenariu concret pentru ce se întâmplă dacă turbiditatea crește și apa nu mai poate fi tratată.

Turbiditatea înseamnă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, cum ar fi apa, cauzată de particule foarte fine, suspendate, care difuzează lumina. Aceasta este o măsură a gradului de impuritate și indică prezența substanțelor organice sau anorganice, cum ar fi aluviunile sau substanțele rezultate din poluare. 

În paralel, la nivel județean au loc mai multe ședințe ale Comitetului pentru Situații de Urgență pe tema Paltinu, însă ESZ afirmă că nu este invitată și că hotărârile nu ajung la societate.

Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova publică un comunicat oficial în care vorbește pentru prima dată despre o „posibilă situație de urgență”.

La câteva zile distanță apare și prima informare publică despre barajul Paltinu. Volumul de apă ajunge la doar 36% coeficient de umplere, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. ANAR anunță că nivelul va coborî și mai mult, pentru verificarea vanelor și a instalațiilor, însă dă asigurări că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza rămâne „fără restricții”

Pe 26 noiembrie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, apare la televizor și vorbește despre Vidraru și Paltinu. Tonul este ferm, liniștitor și dă garanții că nu există niciun fel de pericol. Totul este „controlat”.

În acel moment, niciun român nu își imaginează că, peste câteva zile, robinetul se va opri pentru 13 localități.

În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente lovesc zona. Debitele cresc, iar lacul Paltinu, deja coborât ca nivel pentru lucrări, se încarcă masiv cu aluviuni.

La Stația de Tratare Schiulești și la Stația de Tratare Voila, apa care intră nu mai seamănă cu o apă de munte, ci cu un noroi gros. Turbiditatea sare la valori record: peste 27.000-29.000 NTU, în condițiile în care apa potabilă trebuie să coboare spre 1 NTU.

Hidroelectrica oprește și ea pentru scurt timp uzinarea, de teamă că mâlul va distruge instalațiile. Rezultatul se vede la robinet: peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă și, în multe locuri, fără apă nici măcar pentru spălat.

30 noiembrie-1 decembrie – în weekend, primarii din localitățile afectate se trezesc în plină criză. Apele Române cer oficial declararea stării de urgență. Ministerul Mediului spune că află situația „direct de la primari” și anunță o ședință de urgență cu prefecții, Apele Române, Hidroelectrica și operatorul ESZ.

Premierul Ilie Bolojan intervine și el: anunță trimiterea de 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezerva de stat: cam o sticlă de 2 litri de persoană pentru cele aproximativ 100.000 de persoane afectate.

În ședințele tensionate din Prahova, Diana Buzoianu încearcă să ofere o soluție „intermediară”: apă menajeră pe conductele de apă potabilă, până când stațiile pot trata din nou apa corect.

Directorul DSP Prahova o contrazice frontal. Spune că ar fi o încălcare gravă a legii, că turbiditatea este mult prea mare și că nu își asumă un aviz pentru o apă care poate îmbolnăvi oamenii.

Pe 2 decembrie, criza ajunge și în școli. Inspectoratul Școlar Prahova anunță că, în perioada 2-5 decembrie, elevii din 13 localități trec în online, pentru că nu există apă nici măcar pentru toalete și igienă de bază.

Tot pe 2 decembrie, criza de la Paltinu a închis și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională.

Ministra Mediului iese din nou public și spune că:

• ESZ Prahova știa de riscul de turbiditate;
• operatorul nu a vorbit la ședințele din octombrie;
• atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură”;
• cere demisia ambilor directori.

ESZ răspunde cu un comunicat-maraton. Societatea acuză:

• „deciziile hazardate și greșite” ale Ministerului Mediului și ale Apelor Române privind scăderea nivelului în baraj;
• lipsa unui plan de rezervă;
• faptul că infrastructura are peste 50 de ani, iar operatorul nu are voie legal să facă investiții majore, ci doar întreținere;
• întârzieri de ani de zile la reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare, un rezervor-tampon blocat în proceduri la București;
• ședințe CJSU în care ESZ nu a fost invitată, deși deservește 100.000 de oameni.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: 

• Zeci de mii de români din Prahova și Dâmbovița, fără apă potabilă. Oamenii se alimentează din cisterne. Primarul Câmpinei: „Să le explice doamna Buzoianu câmpinenilor de ce nu au apă. Să vină să vadă realitatea de la fața locului, nu din rapoarte frumos redactate!”
• Apele Române, anunț în plin scandal cu criza apei din Prahova: „Am găsit soluții alternative pentru reluarea alimentării”
• Războiul apei continuă. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului 
• Un ministru și un șef DSP se ceartă, după ce 100.000 de oameni au rămas fără apă. DSP: „Nu se va încălca legea” Buzoianu: „Nu vreți, e treaba voastră”
• Dialog incredibil între ministra Mediului și reporteri, în scandalul apei. Diana Buzoianu spune că nu a avut informații, deși prefectul avertizase încă din 6 noiembrie