Cum ar putea evita SUA și NATO o catastrofă în Groenlanda. Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista unui atac american. „Trei direcții de acțiune sunt în desfășurare”

Disensiunea transatlantică privind Groenlanda tocmai s-a adâncit, iar în acest moment de echilibru instabil sunt în desfășurare trei direcții de acțiune pentru a evita un conflict catastrofal pentru cea mai mare insulă din lume. 

• Una este diplomatică: prin intermediul grupului de lucru la nivel înalt convenit la o reuniune din 14 ianuarie la Washington între oficiali americani, danezi și groenlandezi.
• A doua include eforturi ale Congresului pentru a bloca o invazie americană în Groenlandei.
• A treia este descurajarea: o creștere a prezenței militare și a exercițiilor daneze și ale statelor membre NATO în Groenlanda și în împrejurimi.

„Statele Unite au interese de securitate legitime și de lungă durată în Groenlanda. Din cauza acestor interese, Washingtonul a încercat de mai multe ori, de la mijlocul secolului al XIX-lea, să o achiziționeze”, notează Daniel Fried, fost ambasador SUA în Polonia, într-o analiză publicată de Atlantic Council.

CONTROVERSĂ Azi începe a 56-a întâlnire de la Davos, la care Romania nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu Trump

13:02

FLASH NEWS Dorian Popa a ajuns la Tribunal flancat de bodyguarzi și bandajat la nas. Judecat pentru că a condus sub influența substanțelor interzise

12:54

Acordul de Apărare a Groenlandei din 1951

După al Doilea Război Mondial, Statele Unite și-au abordat interesele de securitate prin Acordul de Apărare a Groenlandei din 1951 – cunoscut și ca Acordul de Apărare Danemarca-SUA), care oferă Statelor Unite drepturi extinse de a stabili baze militare pe insulă și nu pune la îndoială suveranitatea Danemarcei sau statutul Groenlandei.

Acest acord a servit bine intereselor SUA pe tot parcursul Războiului Rece și este încă în vigoare, consideră Daniel Fried.

„În prezent, în ciuda afirmațiilor Casei Albe privind amenințările chineze și rusești la adresa Groenlandei, nici Trump, nici administrația sa nu au menționat solicitări specifice, neîndeplinite, ale SUA în materie de securitate, legate de Groenlanda.

• Nici administrația Trump nu a luat măsuri pentru a crește prezența militară americană în Groenlanda.
• Administrația Trump nu a menționat, de asemenea, solicitări neîndeplinite în ceea ce privește zăcămintele de minerale din Groenlanda.

Întrebat de CNN despre Groenlanda, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller – într-un interviu acordat pentru The New York Times – a susținut că «legile de fier» ale lumii includ forța, forța și puterea, și puțin altceva, și că – prin urmare – Statele Unite pot prelua Groenlanda dacă decid acest lucru.

Deși încercarea de a cumpăra Groenlanda pare a fi calea preferată a administrației, aceasta nu a exclus utilizarea forței pentru a achiziționa insula”, explică Daniel Fried.

„O Groenlandă independentă nu ar fi capabilă să-și asigure propria securitate”

Dacă Washingtonul este interesat de un acord, atunci există posibilitatea de a încheia unul prin intermediul acestui grup de lucru.

• Grupul ar putea confirma termenii generoși ai Acordului privind Apărarea Groenlandei sau chiar l-ar putea renegocia.
• Deși este greu de înțeles ce și-ar putea dori Statele Unite mai mult de la un acord renegociat, ceremonia semnării unui nou acord la fel de generos în termenii săi ar putea fi considerată o realizare importantă pentru administrația Trump.

„Grupul de lucru ar putea aborda, de asemenea, o situație neprevăzută într-un mod util.

Unii groenlandezi au insistat pentru independență. O Groenlandă independentă nu ar fi capabilă să-și asigure propria securitate, iar grupul de lucru ar putea aborda această provocare.

• Administrația Trump ar putea insista ca o Groenlandă independentă să se alăture Statelor Unite, de exemplu, într-un Compact de Liberă Asociere, similar acordurilor SUA cu unele dintre statele insulare mai mici din Pacific.
• Dar o alternativă mai puțin tensionată ar putea fi convenirea asupra aplicării Acordului de Apărare a Groenlandei unei Groenlande independente, dacă acest lucru s-ar întâmpla, și aducerea unei Groenlande independente în NATO.

În calitate de membru al NATO, o Groenlandă independentă s-ar afla într-o poziție similară cu cea a Islandei, care nu are o armată proprie, dar a cărei securitate a fost asigurată de Alianță. Islanda găzduiește o bază aeriană care reprezintă un atu important pentru proiecția forțelor SUA”, mai scrie Daniel Fried în analiza publicată de Atlantic Council.

„Securitatea SUA în Arctica se realizează mai bine prin colaborarea cu Danemarca și aliații NATO, nu împotriva lor”

”Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista, pobabil, unui atac american hotărât”, avertizează Daniel Fried. Dar ar putea reuși să complice planificarea SUA, eliminând efectiv din sceanriu o ocupație militară fără riscuri și cu costuri reduse a capitalei Groenlandei, Nuuk.

„În mod înțelept, danezii și alți europeni au vorbit în termeni generali despre consolidarea securității arctice și nu despre amenințarea din partea Statelor Unite. Dar au folosit cuvântul «descurajare».

• Faptul că europenii vorbesc în astfel de termeni despre Statele Unite este un punct josnic, dar este necesar.
• Securitatea SUA în Arctica se realizează mai bine prin colaborarea cu Danemarca și aliații NATO, nu împotriva lor, de la Groenlanda până la Svalbard (Norvegia) și Gotland (Suedia).
• Dacă membrii europeni ai NATO și Canada ar fi de acord să contribuie cu mai multe forțe la securitatea arctică, administrația Trump ar putea afirma că tacticile sale de presiune au funcționat.

Trump ar putea pretinde o victorie și, retroactiv, să revendice justificarea amenințărilor sale inițiale”, explică Daniel Fried.

Un acord privind securitatea Groenlandei și a Arcticii este posibil

Alternativa – achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite prin amenințări sau război – prezintă mult prea multe riscuri și costuri, continuă Daniel Fried.

„Statele Unite și alianțele lumii libere pe care le-au construit nu și-ar putea reveni, probabil, după ce Statele Unite ar lansa un război agresiv de dragul cuceririi Groenlandei.

Dar un acord privind securitatea Groenlandei și a Arcticii este posibil. Costurile generate de resentimentele transatlantice și de presiunea asupra încrederii SUA-Europa vor fi reale, dar pot fi recuperate.

Dacă o securitate arctică mai mare, cu europenii făcând muncă grea, se află de cealaltă parte a ceea ce trece Occidentul, NATO și alianța transatlantică ar putea ieși într-o formă încă solidă”, încheie Daniel Fried analiza publicată de Atlantic Council.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”
• Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
• Moscova și „Orientul Mijlociu al lui Trump”. „Prezența Rusiei în Siria reduce probabilitatea unei ciocniri militare directe între Turcia și Israel pe teritoriul sirian”
• De ce l-a numit Zelenski șef de cabinet pe Kyrylo Budanov? „Ambițiile politice ale fostului șef al spionajului ar putea reprezenta o amenințare pentru actualul lider al Ucrainei”
• Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”