Patru ani de război în Ucraina, aproape două milioane de morți, cheltuieli astronomice și perspective sumbre. Va fi sau nu va fi pace în 2026?

Se împlinesc 4 ani de când Rusia lui Vladimir Putin a declanșat așa-zisa „operațiune militară specială” și, sub semnul „Z”, a invadat Ucraina în zorii zilei de 24 februarie 2022. Confruntările sângeroase dintre ruși și ucraineni oferă, în pragul celui de-al cincilea an de lupte, un bilanț tragic – ambele tabere au pierdut aproape 2 milioane de soldați, iar negocierile care se poartă de mai mult timp nu ajung la niciun rezultat palpabil.

În momentul în care a fost atinsă „borna” a 1.418 zile de război, Rusia lui Putin a depășit, oficial, o etapă istorică – aceeași perioadă îi fusese necesară Moscovei pentru a învinge Germania nazistă în Cel de-al Doilea Război Mondial.

Astăzi – 24 februarie 2026 – s-a ajuns la ziua 1.461 de război, iar un cronometru nevăzut continuă să contabilizeze morți și răniți, de ambele părți ale frontului, nu numai zile, luni și ani.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1461. Rușii fac prăpăd în Zaporojie, Zelenski îi cere lui Trump „să rămână alături”

08:08

FLASH NEWS Atentat sinucigaș cu bombă lângă o gară din Moscova, asupra unei mașini de poliție. Un ofițer a fost ucis și alți doi au fost răniți

08:06

Războiul din Ucraina continuă, însă, s-a transformat într-unul de uzură, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a publicat un studiu cutremurător. 

• Numărul soldaților ruși și ucraineni uciși, răniți sau dispăruți în cei aproape patru ani de război este pe cale să ajungă la două milioane până în această primăvară, pe măsură ce atacurile Rusiei asupra Ucranei continuă.
• Aproape 1,2 milioane de soldați ruși și aproape 600.000 de soldați ucraineni au fost uciși, răniți sau sunt dispăruți, ceea ce înseamnă că dureroasa cifră totală a victimelor – pentru ambele țări – ajunge la aproape 1,8 milioane.

Pe întreaga durată a războiului, cifrele pierderilor de vieți omenești au fost dificil de stabilit, din cauză că Rusia subestimează, permanent, numărul morților și răniților, iar Ucraina, la rândul ei, nu dezvăluie cifre oficiale. 

24 februarie 2022. Vladimir Putin ordonă declanșarea „operațiunii militare speciale” în Ucraina

În data de 24 februarie 2022 – secretarul de stat american Antony Blinken avea programate negocieri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov în acea zi -, cu puțin timp înainte de ora 06.00, ora Moscovei, Vladimir Putin a anunțat că a ordonat declanșarea unei „operațiuni militare speciale” în estul Ucrainei.

„Împrejurările cer un răspuns ferm şi imediat din partea noastră. Republicile din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. Așa cum prevede Articolul 51, paragraful 7 din, Carta Naţiunilor Unite, în conformitate cu aprobarea dată de Consiliul Federaţiei Ruse şi cu acordul de prietenie și asistență pentru Republicile Populare Donețk şi Lugansk, am decis lansarea unei operațiuni militare speciale. Obiectivul acesteia este protejarea celor care timp de 8 ani au suferit abuzuri şi genocid din partea regimului de la Kiev”, spunea Vladimir Putin.

De altfel, Rusia își consolidase forțele la granița cu Ucraina, iar reprezentanții NATO avertizaseră că Moscova poziționase în Belarus – la granița de nord a Ucrainei – circa 30.000 de soldați. Oficial, era vorba despre „exerciții militare” comune cu Belarusul condus de Alexandr Lukașenko.

Putin – 24 februarie 2022: „Împrejurările cer un răspuns ferm şi imediat din partea noastră” | Foto – Profimedia Images

La câteva minute de la anunțul lui Putin, explozii la Kiev, Harkov, Odesa și în Donbas

Președintele Rusiei a spus că nu există „planuri de a ocupa teritoriul ucrainean” și că susține „dreptul popoarelor din Ucraina la autodeterminare”.

• Putin a mai precizat că Rusia urmărește „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.
• „Toată responsabilitatea pentru o eventuală vărsare de sânge va fi în întregime pe conștiința regimului care conduce pe teritoriul Ucrainei”, a avertizat Putin.
• Ministerul rus al Apărării a cerut unităților de control al traficului aerian din Ucraina să oprească zborurile.
• Spațiul aerian deasupra Ucrainei a fost restricționat pentru traficul aerian non-civil.
• Întreaga zonă a fost considerată zonă de conflict activ de către Agenția pentru Siguranța Aviației din Uniunea Europeană.

La câteva minute de la anunțul lui Vladimir Putin, au fost raportate explozii la Kiev, Harkov, Odesa și în Donbas.

În data de 24 februarie 2022, cu puțin timp înainte de ora 06.00, ora Moscovei, Vladimir Putin a anunțat că a ordonat declanșarea unei „operațiuni militare speciale” în estul Ucrainei.

Oficialii ucraineni au declarat că trupele rusești au debarcat la Mariupol și Odesa și au lansat rachete balistice și de croazieră asupra aerodromurilor, sediilor militare și depozitelor militare din Kiev, Harkov și Dnipro.

24 februarie 2022 – atac rusesc asupra Kievului | Foto – Mediafax

• Vehiculele militare au intrat în Ucraina prin Senkivka, în punctul în care Ucraina se întâlnește cu Belarus și Rusia, în jurul orei locale 6:48.
• Trupe rusești au pătruns în Ucraina și dinspre Crimeea anexată de Rusia.

Cu puțin timp înainte de ora 07:00, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în Ucraina. Zelenski a anunțat, totodată, că relațiile dintre Rusia și Ucraina au fost întrerupte, cu efect imediat.

Volodimir Zelenski | Foto – Mediafax

Așa a început conflictul dintre Rusia și Ucraina și – din acea zi de 24 februarie 2022 – întreaga planetă, nu numai Europa, și-a ațintit ochii către o zonă de conflict unde moartea face încă ravagii, după 4 ani de război. Iar perspectivele sunt pesimiste.

Planurile inițiale ale lui Putin s-au năruit

Atacul blitzkrieg al Rusiei împotriva Ucrainei a eșuat, iar războiul „scurt” imaginat de Moscova s-a transformat într-unul de lungă durată. Specialiștii militari pun acest eșec pe seama unei serii de presupuneri politice și militare false.

• În domeniul politic, liderii Rusiei au respins de mult timp Ucraina ca fiind un stat artificial, fără o identitate națională unificatoare.

Drept urmare, aceștia par să fi fost cu adevărat șocați de amploarea rezistenței populare din primăvara anului 2022, când milioane de ucraineni s-au ridicat pentru a-și apăra națiunea.

• Pe câmpul de luptă, etapa inițială a invaziei a expus realitatea dezamăgitoare din spatele pretențiilor de superputere militară ale Rusiei.

Blitzkriegul Rusiei nu a funcționat | Foto – Mediafax

Armata rusă pare impresionantă atunci când mărșăluiește prin Piața Roșie, dar comandanții lui Putin s-au chinuit să desfășoare operațiuni cu arme combinate în Ucraina și au demonstrat o lipsă evidentă de imaginație. În mod similar, forțele aeriene ruse nu au reușit să stabilească controlul asupra cerului Ucrainei.

Planurile inițiale ale lui Putin s-au năruit pentru că a subestimat Ucraina.

Cheltuielile de război ale Rusiei și Ucrainei, de-a dreptul astronomice

Potrivit monitorul apararii.ro, cheltuielile de apărare ale Rusiei au crescut de la aproape 100 miliarde de euro în anul 2022 la 240 miliarde în anul 2025, conform unei estimări a Serviciului Federal de Informaţii German (BND).

• Rusia ar fi cheltuit pe apărare, în primii patru ani de război, până la 800 de miliarde de euro, dar nu toţi au fost pentru campania militară.
• Au fost construite cazărmi noi, unele modernizate, a continuat serviciul de recrutare, au fost refăcute stocurile, s-au făcut achiziţii, s-a modernizat sistemul nuclear etc.
• Pentru anul 2026, Kremlinul a făcut publice cheltuielile de apărare. Doar „operaţiunea militară specială” costă Rusia 7,3% din PIB, respectiv peste 180 de miliarde de euro.
• Bugetul total al apărării va fi de peste 250 miliarde de euro.

Majoritatea cheltuielilor de apărare ale Ucrainei au însemnat „efort de război”.

• În 2025, cheltuielile Ucrainei au ajuns la peste 70 de miliarde de euro, iar pentru 2026 sunt anticipate 120 miliarde euro.
• În total, Ucraina a cheltuit pe apărare – de la începutul războiului – peste 240 de miliarde de euro, din care Europa a ajutat cu aproape 70 de miliarde şi SUA tot cu 70 de miliarde.

Ţările europene au mai sprijinit Guvernul Ucrainei cu 120 miliarde euro şi Washingtonul a oferit Kievului peste 20 miliarde euro în asistenţă financiară.

Ce dorește Moscova, după 4 ani de război

Rusia a ocupat aproximativ 20% din teritoriul ucrainean de la anexarea ilegală a Crimeei, în anul 2014, dar progresele sale după invazia din 24 februarie 2022 au fost extrem de lente.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a comparat avansul Moscovei cu „viteza unui melc de grădină”.

Trupele rusești au avansat doar aproximativ 50 de kilometri (aproximativ 30 de mile) în regiunea Donețk din estul Ucrainei în ultimii doi ani, într-o luptă acerbă pentru controlul câtorva fortărețe.

Putin vrea ca Ucraina să își retragă trupele din partea regiunii Donețk pe care încă o controlează, să abandoneze candidatura sa la NATO, să își reducă forțele armate și să acorde statut oficial limbii ruse, printre alte cereri pe care Ucraina le-a respins.

• Rusia a lăsat deschisă ușa pentru o posibilă aderare a Kievului la Uniunea Europeană, dar a exclus ferm orice forțe europene de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ca parte a unei înțelegeri.
• Volodimir Zelenski – președintele Ucrainei – dorește un armistițiu de-a lungul liniei de contact existente, dar Putin exclude un armistițiu și cere un acord de pace cuprinzător.

„Problema teritorială este importantă pentru Kremlin, dar războiul are un obiectiv mai ambițios: crearea unei Ucraine care să se afle în întregime în sfera de influență a Rusiei și să nu fie percepută de Moscova ca fiind «anti-Rusia»”, a observat Tatiana Stanovaya de la Carnegie Endowment for International Peace.

„Războiul dronelor” din Ucraina schimbă istoria militară

Pentru prima dată în istoria militară, dronele joacă un rol decisiv în conflictul din Ucraina, făcând practic imposibilă pentru oricare dintre părți să mobilizeze, în mod ascuns, un număr semnificativ de trupe.

• Încă de la începutul conflictului, Ucraina s-a bazat pe drone pentru a contracara avantajul Moscovei în puterea de foc și pentru a-i stăvili avansul.
• Rusia și-a extins drastic operațiunile cu drone și a introdus drone cu rază mai lungă de acțiune, conectate la fibră optică, pentru a evita bruiajul electronic.
• Acestea au lărgit zona de atac la 50 de kilometri (aproximativ 30 de mile) de front.

Amestecul de drone de înaltă tehnologie și lupte în tranșee – în stilul Primului Război Mondial – a determinat grupuri mici de infanterie – adesea doar doi sau trei soldați – să încerce să se infiltreze în pozițiile inamice în orașele devastate de artileria grea rusească și de bombele planoare.

Transportul de provizii și evacuarea răniților reprezintă o provocare majoră, deoarece dronele vizează rutele de aprovizionare.

„Hora” nesfârșită a negocierilor pentru pace în Ucraina

Volodimir Zelenski a declarat că Washingtonul a stabilit un termen limită, în luna iunie, pentru încheierea războiului  din Ucraina și, probabil, va face presiuni asupra ambelor părți pentru a-l respecta.

Totuși, chiar dacă Trump pare dornic de un acord de pace înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, provocările rămân.

• Putin insistă asupra retragerii Ucrainei de Donețk.
• Zelenski exclude această posibilitate, iar un acord rapid pare puțin probabil.
• Zelenski și-a exprimat, de asemenea, scepticismul față de o propunere de compromis a SUA de a transforma regiunea estică într-o zonă economică liberă.
• Kremlinul se așteaptă ca atacurile sale să forțeze în cele din urmă Kievul să accepte termenii Moscovei.
• Ucraina speră că va putea rezista până când Trump își va pierde răbdarea și va crește sancțiunile împotriva Rusiei, forțându-l pe Putin să-și înceteze agresiunea.

Însă Donald Trump dă senzația, adesea, că își pierde răbdarea cu Volodimir Zelenski.

Donald Trump dă senzația, adesea, că își pierde răbdarea cu Volodimir Zelenski | Foto – Mediafax

În ciuda sancțiunilor, uzinele de apărare ale Rusiei și-au mărit producția de arme

Războiul și sancțiunile occidentale au pus presiuni tot mai mari asupra economiei Rusiei.

• Creșterea economică a încetinit aproape complet, din cauza inflației persistente și a lipsei de forță de muncă.
• Ultimele sancțiuni americane asupra exporturilor de petrol rusesc au agravat presiunea.

Însă, chiar și cu provocările economice actuale, uzinele de apărare ale Rusiei și-au mărit producția de arme, iar guvernul a protejat grupuri sociale cheie, precum soldații și muncitorii din industrie, de greutățile vieții de zi cu zi.

„Economia Rusiei este mai săracă, mai puțin eficientă și mai puțin promițătoare decât ar fi putut fi în alte condiții. Dar rămâne capabilă să susțină războiul. Elitele sale sunt mult mai dependente de regim”, consideră Richard Connolly de la Institutul Regal al Serviciilor Unite.

Încheierea războiului în 2026? Carnegie: „Există puțin loc pentru optimism”

Un acord forțat de pace ar putea fi, desigur, semnat oficial, permițându-i președintelui SUA să declare că a încheiat triumfător încă un război. Dar un astfel de acord între Rusia și Ucraina ar fi extrem de instabil și, în cele din urmă, s-ar putea întoarce împotriva lui Trump însuși.

„Capcana finală este cea cu care se confruntă Europa. Circumstanțele împing capitalele europene să reia dialogul cu Moscova.

• Întâlnirile și vizitele ar putea deveni mai frecvente, retorica s-ar putea înmuia.
• Dar Rusia va căuta o apropiere reală doar dacă Europa este pregătită să discute probleme strategice de securitate.
• Moscova va cere probabil încetarea sprijinului militar pentru Ucraina.
• Adevărul amar este că Europa nu este pregătită nici să lupte împotriva Rusiei, nici să se angajeze în ceea ce Kremlinul consideră o discuție semnificativă despre viitoarea arhitectură de securitate europeană.

În consecință, Europa va rămâne la periferia procesului de negociere – ca o țintă indirectă pentru Rusia care stă în spatele unei Ucraine asediate.

Cu alte cuvinte, există puțin loc pentru optimism. Pentru Kremlin, războiul este existențial. Nu este vorba doar despre preluarea controlului asupra orașelor și satelor, ci despre o confruntare cu Occidentul care are loc pe teritoriul ucrainean.

Predicțiile privind prăbușirea iminentă a economiei ruse nu sunt lipsite de temei, dar ele ratează punctul cheie: acela că, pentru Kremlin, încheierea războiului fără a lua în considerare interesele Rusiei nu ar fi pur și simplu o înfrângere, ci ar echivala cu condamnarea Rusiei la pieire”, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Războiul din Ucraina va continua, Kremlinul nu va face concesii semnificative

Atâta timp cât Putin este la putere, câtă vreme Rusia nu este paralizată de proteste pe scară largă și există cel puțin niște bani rămași în buget pentru armament, războiul din Ucraina va continua.

„Kremlinul nu va face concesii semnificative chiar dacă se va confrunta cu o criză financiară și economică prelungită.

Mai degrabă, o astfel de criză – dacă ar apărea – ar duce mai întâi la schimbări politice și abia apoi la o revizuire a obiectivelor războiului de către noua conducere a țării.

• Aceasta înseamnă că nu va exista o soluționare finală nici acum, nici în viitorul previzibil.
• Negocierile se pot intensifica, este posibil un armistițiu pe termen scurt și s-ar putea chiar semna documente.
• Dar, per total, această simulare a negocierilor nu poate duce decât la simularea unui armistițiu și la simularea unei soluționări.

Atâta timp cât această frică (n.red – frica de Occident a Rusiei și ideea că acesta este adversarul suprem) persistă (și este împărtășită atât de elite, cât și de societate în general), războiul nu se va termina”, se mai arată în aceeași analiză.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Putin, greu de convins. Ucraina poate face concesii teritoriale, dar marea miză a liderului de la Kremlin este cu totul alta. „O chestiune de prestigiu politic extern și intern”
• Modernizarea forțelor nucleare, obiectiv secundar al Kremlinului? „Putin este încrezător că echilibrul strategic global se schimbă în favoarea Rusiei”
• Rusia desfășoară în Ucraina noul sistem de rachete termobarice TOS-3 Drakon. „Efect de suprapresiune susținută care se bazează pe oxigenul atmosferic pentru a amplifica durata și efectul exploziei”
• Cum s-a transformat Marea Britanie în inamicul nr. 1 al Moscovei și a devenit un „stat terorist” care „ucide copii” și „răspândește moartea”. „Protestele puse în scenă de Zaharova vor continua”
• Dronele termice de pe frontul ucrainean, semnal de alarmă pentru NATO. „Nu este clar de ce ar fi nevoie pentru a zgudui letargia actuală a puterilor occidentale”