Cum a pierdut statul român zeci de milioane de euro în urma afacerilor derulate de Jurgen Faff. Unifarm, contract păgubos în pandemie, teren de golf fantomă în Sibiu și parcuri fotovoltaice care n-au produs energie. Afaceristul colecționar de Porsche și Maserati, acuzat de evaziune fiscală

O amplă investigație jurnalistică realizată de context.ro îl aduce în centrul atenției, din nou, pe controversatul om de afaceri Jurgen Faff. Este devoalat un mecanism transfrontalier complex, cu firme-paravan din Elveția, Marea Britanie, China și România, prin care s-ar fi supraevaluat facturi decontate din fonduri UE destinate unor proiecte fotovoltaice. Numele lui Jurgen Faff a fost o constantă în ceea ce privește afacerile în urma cărora statul român a pierdut, de-a lungul timpului, zeci de milioane de euro. Afacerea „Unifarm” din pandemie, parcuri fotovoltaice care nu au produs niciodată energia stipulată în contracte, un teren de golf fantomă în Sibiu, acuzații de evaziune fiscală, toate ingredientele fiind „pigmentate” cu pasiunea afaceristului Faff pentru bolizii de lux.

În centrul acestui tablou general stupefiant se află Jurgen Faff, omul de afaceri din Sibiu etichetat drept un „apropiat” al fostului președinte Klaus Iohannis.

FLASH NEWS Finanțări nerambursabile pentru instituții publice: sprijin de până la 10 milioane de euro prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

16:36

ULTIMA ORĂ Liderii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au semnat la Cardiff un memorandum pentru părăsirea Regatului Unit

16:32

 Loading ...

Jurgen Faff, acuzat de evaziune fiscală în formă continuată

Jurgen Faff pare a fi afaceristul care atrage milioanele de euro ca un magnet, dar în spatele succesului său a răsărit o pădure de semne de întrebare. Răspunsurile, deocamdată, se lasă așteptate.

În toamna anului 2025, afaceristul Faff  și un asociat al său – administrator al companiei aeriene Fly Lili – au fost reținuți pentru 24 de ore și apoi plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

• Procurorii i-au acuzat de evaziune fiscală în formă continuată, pentru că nu ar fi plătit statului impozitele și contribuțiile aferente salariilor.
• Prejudiciul estimat de procurori a fost de 12 milioane de lei.
• Mai mult, compania aeriană Fly Lili – înființată în 2020 – ar fi fost firma folosită de mercenarii lui Horațiu Potra pentru a ajunge în Congo.
• Procurorii au pus sechestru asigurător pe o aeronavă Airbus A319-112 aparținând societății comerciale, pentru a garanta recuperarea prejudiciului în valoare de 11.691.455 lei și plata amenzii penale de 900.000 lei.

Conform comunicatului Poliției Capitalei, „din datele și probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă că, în perioada 2024 – prezent, reprezentanții unei societăți comerciale ar fi reținut și nu ar fi plătit în termenul impus de lege impozite și contribuții cu reținere la sursă, în valoare de 12.000.000 de lei. De asemenea, din cercetări, s-a mai stabilit că societatea vizată este un operator aerian activ pe piața transportului de pasageri, deținând mai multe aeronave și având peste 170 de angajați ( piloti, însoțitori de bord și personal tehnic aerian)”.

Parcurile fotovoltaice și filiera „Elveția-Marea Britanie-China”

În anul 2010, statul român a lansat un apel pentru înființarea de centrale electrice din surse verzi.

Era vorba despre „Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie”.

Apelul a atras peste 200 de potențiali investitori, iar printre ei s-a aflat și afaceristul Jurgen Faff, potrivit unei investigații realizate de context.ro.

• Acesta a depus un proiect de construire a unui parc fotovoltaic la Dumbrăveni, în județul Sibiu, iar proiectul său a fost plasat pe o listă cu „rezerve”.
• Pentru că, în următorii ani, mulți investitori inițiali s-au retras, proiectul lui Faff a ajuns pe lista proiectelor care urma să primească finațare publică.
• Jurgen Faff s-a implicat, totodată, și în preluarea a trei proiecte, toate urcate în listă după retragerile investitorilor selectați inițial – parcurile solare de la Gătaia (Timiș), Feldioara (Brașov) și Ghelari (Hunedoara).

Astfel ar fi apărut în schemă o mini-rețea de companii paravan din Marea Britanie, toate operate în acte de BTH Beratungs, o firmă elvețiană care oferă servicii fiduciare.

În august 2014, Christine Hafner de la BTH a înființat STP Sun to Power. Era o companie elvețiană care, totuși, nu avea niciun angajat.

Surprinzător, în doar câteva luni – septembrie-decembrie 2014 – STP este declarată câștigătoare la toate licitațiile organizate de SRL-urile reprezentate de rețeaua Faff pentru construirea parcurilor fotovoltaice.

Parcul fotovoltaic de la Ghelari. 16 milioane de euro pentru un parc care nu a funcționat niciodată

În total, potrivit context.ro, firma cu zero experiență ar fi primit de la companiile lui Jurgen Faff contracte în valoare totală de peste 50 milioane de euro.

În această schemă au apărut și chinezii de la ET Solutions.

• Aceștia erau deja prezenți în România prin ET Solutions Bucharest.
• Era un SRL fără angajați.
• Numai că, în 2013, a depășit cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro.
• ET Solutions a fost reprezentantul fiscal al STP Sun to Power.

Cea mai proastă investiție a statului român a fost parcul fotovoltaic de la Ghelari.  Jurgen Faff ar fi încasat și cea mai mare finanțare nerambursabilă, de 16 milioane de euro. Numai că parcul fotovoltaic nu a funcționat niciodată.

Autoritățile române au virat în 2017 ultima tranșă din finanțarea nerambursabilă pentru proiect. Asta în ciuda faotului că un raport de control, întocmit cu 6 luni înainte, avertiza în mod expres că parcul fotovoltaic nu funcționează.

• Compania din Elveția, STP, figurează încă în bazele de date publice cu datorii de peste 10 milioane de euro către bugetul de stat.
• Și-a transferat încasările în Elveția și a fost radiată.
• Potrivit unui raport ANAF – potrivit ro – STP și-a pus banii „la adăpost”. Într-o singură lună, în decembrie 2015, firma a încasat peste 70 de milioane de lei pentru proiectul de la Ghelari.
• Apoi, fără să plătească TVA, i-a transformat în valută și i-a virat într-un cont din Elveția.

În luna mai a anului 2016, firma a cerut ANAF eșalonarea datoriilor. Acestea se ridicau, la acel moment, la peste 2 milioane de euro. STP a explicat că a dat cu împrumut către BTH 3 milioane de euro, bani pe care îi va primi înapoi și din care va achita sumele datorate statului român. Nu a plătit nimic.

Et Solutions Bucharest – reprezentantul fiscal al STP în România, responsabil pentru datoriile firmei elvețiene – a fost trecută pe numele unei companii înregistrate în Peru. Compania a devenit asociat majoritar. Ulterior, a cerut declanșarea procedurii de faliment, pentru nu ar fi avut fondurile necesare pentru a acoperi datoriile STP către stat.

Jurgen Faff, afaceri controversate

Numele afaceristului Faff, legat de proiecte finanțate din fonduri europene care nu au mai fost finalizate

De-a lungul timpului, numele afaceristului Faff a fost legat de proiecte finanțate din fonduri europene care nu au mai fost finalizate. Un exemplu este proiectul pentru construcția unui teren de golf la Sibiu, finanțat cu 2 milioane de euro. Nu s-a mai realizat.

Afaceristul Jurgen Faff

Firmele controlate de Faff ar datora statului român zeci de milioane de euro, eșalonate la plată de-a lungul timpului.

• Pe numele lui Jurgen Faff au fost deschise mai multe dosare pentru intervenții fără autorizații asupra unor monumente istorice.
• A construit fără autorizație o sală de evenimente cu piscină în incinta Ansamblului Bisericii Evanghelice fortificate din Șura Mare, un monument istoric de interes național.
• În anul 2012, afaceristul Faff a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, acuzat fiind că nu a plătit contribuţiile la bugetul de stat pentru angajaţii a trei firme din Mediaș, unde era asociat şi administrator.
• Prejudiciul total a depășit 100.000 de lei. Jurgen Faff l-a plătit și s-a ales doar cu o amendă.

Dar Jurgen Faff  plusează și la capitolul „pasiuni”. Este cunoscut pentru colecția impresionantă de automobile Porsche 911. Suplimentar, are și o colecție de automobile de epocă precum Ferrari, Maserati, Alfa Romeo sau Mercedes. Fiecare mașină este evaluată la sute de mii de euro.

Omul de afaceri Jurgen Faff, colecționar de mașini de lux / Foto – Cancan

Pandemia de COVID și afacerea „Unifarm – Faff”

În anul 2020, numele afaceristului Jurgen Faff apărea în prim-plan după ce a încheiat un contract-mamut cu Unifarm.

Contractul avea o valoare de nu mai puțin de 50 de milioane de euro. Faff a livrat măști de 8 milioane de euro. Restul echipamentelor medicale contractate nu au mai fost livrate la termenele stabilite. Ulterior, Unifarm de stat a reziliat înțelegerea.

• În primăvara anului 2020, în plină stare de urgență, o firmă din Sibiu controlată de Jurgen Faff și partenerul său – IBS Consult – a primit de la Unifarm contracte gigant de aprovizionare în valoare totală de aproximativ 50 de milioane de euro (peste 110 milioane de lei).
• Scopul era livrarea urgentă de măști de protecție și combinezoane medicale.
• La momentul încheierii contractului, IBS Consult nu avea niciun fel de experiență în domeniul medical.
• Mai mult, platformele de analiză financiară o încadrau la un risc foarte mare de insolvență.

Firma avea doar 2 angajați, potrivit informațiilor publice. Unifarm a achitat către firma lui Faff un avans de aproape 20 de milioane de euro.

Firma afaceristului Faff a refuzat să returneze milioanele primite în avans, după reziliere. A motivat că nu ar mai fi avut acces la bani fiindcă ANAF pusese deja poprire pe conturi pentru alte datorii.

Unifarm cere în instanță ca firmele controlate de Jurgen Faff să returneze aproximativ 18 milioane de euro din banii publici dispăruți.

Afaceristul Jurgen Faff

În 2022, afaceristul Faff și-a cumpărat un Maserati MC20, model lansat chiar în acel an

Cu toate că afacerea „Unifarm” era departe de a fi lămurită pe deplin, afaceristul Jurgen Faff nu a uitat că este mare amator de bolizi de lux.

În anul 2022, potrivit Cancan, acesta și-a achiziționat o altă bijuterie pe patru roți, un Maserati MC20 în valoare de 200.000 euro.

Noua achiziție a fost parcată chiar în „inima” Bucureștiului, în Primăverii, și a atras privirile tuturor trecătorilor.

Jurgen Faff a adăugat la colecție și un Maserati MC20 de 200.000 euro / Foto – Cancan

2023. Colecția de bolizi de lux a lui Faff se îmbogățește cu un Porsche GT3 RS de 300.000 euro

În anul următor, omul de afaceri Jurgen Faff și-a îmbogățit colecția de mașini cu încă o bijuterie. De data asta a cheltuit 300.000 de euro pentru un Porsche GT3 RS.

Mașina a făcut furori pe străzile din Capitală, iar afaceristul a parcat-o strategic tot în Primăverii.

Omul de afaceri Jurgen Faff, după ce a cumpărat un Porsche GT3 RS de 300.000 euro / Foto – Cancan

În 2020, de altfel, Jurgen Faff dezvăluia că și-a cumpărat și un Bizzarrini GT 5300 de colecție, al cărui preț poate ajunge la un milion de euro.

Bizzarrini GT 5300 / Foto – Wikipedia

Jurgen Faff și terenul de golf „fantomă” la Sibiu

În anul 2025, pe un teren din județul Sibiu urma să apară un teren de golf. S-a vorbit, la vremea respectivă, despre cel mai mare teren de golf din România.

Kurt Roßknecht, unul dintre puţinii arhitecți de terenuri de golf din Europa, ajunsese la Sibiu încă din anul 2006, atunci când Klaus Iohannis – viitor președinte al României – era primar.

Ilie Vonica, prieten al lui Iohannis, avea planuri mari.

Pentru clubul de golf urmau să fie create două trasee profesioniste, şase lacuri artificiale, zone cu arbuşti, terenuri de antrenament, zone cu nisip special şi cu gazon.

Toate s-ar fi construit pe hectare concesionate, iar omul de afaceri – proprietarul terenului – voia să construiască blocuri de patru etaje, spaţii de cazare, săli de conferinţe, recreere şi îngrijire corporală, spa şi piscină.

• În anul 2013, Sibiu Golf Club a primit o finanțare europeană pentru terenul de golf.
• Banii au provenit dintr-un fond european de 500 de milioane de euro dedicat dezvoltării turismului.
• Numai că Ilie Vonica a încetat din viață în 2014.

Afaceristul Jurgen Faff a cumpărat în etape compania și a devenit acționar unic la finalul anului 2015.

Șanțuri și gropi pline cu apă

Odată cu achiziția, acesta ar fi preluat și finanțarea de 3 milioane de euro pentru construcția terenului de golf.

• În decembrie 2015, compania Eurobau a emis trei facturi în valoare totală de peste 10 milioane de lei pentru livrarea de materiale de construcție.
• Acestea au fost acceptate și achitate de Sibiu Golf Club, societatea deținută oficial de Faff.
• Ca să fie decontate din fonduri europene, toate materialele incluse în aceste trei facturi ar fi trebuit ajungă pe șantierul terenului de golf de la Cisnădie. În realitate, doar o mică parte a ajuns la destinație.
• Deși nu primise fizic materialele, compania lui Faff a cerut să-i fie rambursată de la Ministerul Dezvoltării 70% din valoarea materialelor .

Practic, arată o investigație context.ro, statul român ar fi plătit materialele și manopera pentru amenajarea a 20.000 de metri pătrați de alei care nu există nici astăzi. În același fel ar fi fost decontată și achiziția a 250 de pomi care n-au ajuns niciodată pe dealurile de lângă Cisnădie.

Terenul de golf fantomă de la Sibiu este, în ultimă instanță, o adevărată colecție de șanțuri și gropi umplute cu apă. Statul român a plătit 2 milioane de euro.