2021 | Retrospectiva evenimentelor politice internaționale. De la ”Anul internațional al păcii și încrederii” la germenii noului ”Război Rece”

Declarat ”Anul internațional al păcii și încrederii”, anul 2021 s-a dovedit a fi unul extrem de tensionat, la nivel mondial. Și asta nu numai din cauza provocării permanente induse de pandemia de coronavirus, ci și pentru că marii ”jucători” de pe scena mondială – SUA și Rusia – au intrat într-un ”război al declarațiilor” care s-a permanentizat, stârnind îngrijorare. 

Anul 2021 marchează, practic, începutul unui nou ”Război Rece”, Rusia acuzând NATO că urmărește o expansiune către Est, cât mai aproape de granițele sale, iar SUA reacționând și îndreaptând degetul acuzator către Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, în contextul în care o posibilă și amenințătoare invazie a Ucrainei – guvern pro-NATO și pro-Occident – creează frisoane.

Dar anul 2021 a marcat, totodată, continua ascensiune a Chinei, o alarmantă schimbare de regim în Afganistan și o retragere a trupelor americane, arestarea și condamnarea disidentului rus Alexei Navalnîi, dar și încheierea unui ciclu de 16 ani în care Angela Merkel a fost cancelar al Germaniei.

GÂNDUL prezintă, punctual, cele mai importante evenimente politice care au au avut loc în 2021, oferind o imagine de ansamblu, sugestivă, a ultimelor 12 luni.

Ianuarie 2021. Joe Biden, cel de-al 46-lea președinte SUA

Anul 2021 a început tensionat în SUA, pe data de 6 ianuarie având loc confruntări între mii de protestatari pro-Donald Trump. Aceștia – unii dintre ei fiind înarmați – au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, provocând evacuarea acestuia. Nu au lipsit focurile de armă, cinci persoane fiind ucise, inclusiv un ofițer de poliție, în timp ce 56 de membri ai departamentului de poliție au fost răniți.

Pe 13 ianuarie, președintele american Donald Trump a fost pus sub acuzare, pentru a doua oară, de Camera Reprezentanților, ceea ce a reprezentat, de altfel, o premieră în istoria SUA. Donald Trump a fost acuzat de ”incitare la insurecție”, în urma comentariilor pe care le-a făcut la un miting anterior asaltului asupra Capitoliului.

17 ianuarie  – Disidentul rus Aleksei Navalnîi – principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin – este arestat după ce a aterizat la Moscova. Navlanîi revenise de la Berlin, acolo unde fusese internat în spital, din august 2020, după ce fusese otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Disidentul a fost reținut de autoritățile ruse sub acuzația că a încălcat termenii eliberării condiționate. Reținerea lui Navalnîi a avut ca rezultat și proteste de stradă în Rusia, poliția reținând – pe 23 ianuarie –  peste 3.000 de persoane.

Demonstrațiile au avut o amploare fără precedent, acestea desfășurându-se în peste 100 de orașe ale Rusiei. De altfel, alte 5.000 de persoane au fost reținute de poliția rusă, pe data de 31 ianuarie, în urma altor demonstrații la nivel național, manifestanții cerând eliberarea lui Alexei Navalnîi.

20 ianuarie – La Capitoliul din Washington D.C. are loc învestirea lui Joe Biden în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. În aceeași zi are loc și învestirea Kamalei Harris, cel de-al 49-lea vicepreședinte SUA.

”Iată mesajul meu către cei de dincolo de granițele noastre. America a fost testată și am ieșit mai puternici pentru asta. Ne vom repara alianțele și ne vom angaja din nou cu lumea”, a declarat Joe Biden, în vârstă de 78 de ani, cel de-al 46-lea președinte american.

Prima lună a anului 2021 a marcat și un record medical îngrijorător, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – numărul de decese, la nivel mondial, din cauza noului coronavirus, depășind cifra de 2 milioane.

Februarie 2021. Donal Trump, achitat/ Alexei Navalnîi, condamnat

2 februarie – Disidentul rus Aleksei Navalnîi este condamnat la trei ani și șase luni de închisoare de judecătorii unui tribunal din Moscova.

Navalnîi a primit o pedeapsă cu închisoarea cu suspendare pentru fraudă în 2014, pe care autoritățile ruse au transformat-0 într-o sentință reală de trei ani și jumătate din cauza presupuselor încălcări ale eliberării condiționate. Alexei Navalnîi a susținut, întotdeauna, că respectivul caz a fost inventat împotriva lui, tocmai pentru a-și reduce ambițiile politice. Curtea Drepturilor Omului a considerat că această condamnare a disidentului rus a fost motivată politic.

Navalîi a râs în timp ce verdictul era citit, făcând semn către aliați și soția sa, Yulia, în sala de judecată. El a denunțat, anterior, procedurile judiciare ca fiind ”motivate politic” și a cerut eliberarea. În instanță, disidentul l-a numit pe președintele Vladimir Putin ”otrăvitor”, învinuindu-l pentru otrăvirea sa și a promis că va continua lupta împotriva guvernului lui Putin din spatele gratiilor.

13 februarie – Senatul SUA a votat achitarea fostului președinte Donald Trump pentru a doua oară, din cauză că votul (57-43) în favoarea condamnării nu atingea majoritatea necesară de două treimi. Șapte republicani se alăturaseră democraților în votul pentru condamnare, devenind astfel cel mai strâns vot de la procesul de punere sub acuzare a lui Andrew Johnson, în 1868.

La nivel pandemic, OMS anunță – pe 20 și 25 februarie – că peste 200 de milioane de persoane au fost vaccinate împotriva COVID-19, la nivel mondial, iar numărul deceselor a ajuns la peste 2,5 milioane.

Martie 2021. Prima întâlnire, în istorie, dintre un papă și un ayatollah

1 martie – Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy este condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție (un an cu executare și doi ani cu suspendare). Nicolas Sarkozy a fost găsit vinovat de încercarea de a oferi un loc de muncă unui magistrat, în schimbul informațiilor despre o anchetă penală în care era implicat partidul său.

6 martie – Papa Francisc s-a întâlnit cu marele ayatollah Ali al-Sistani la Najaf, în Irak. Aceasta a fost prima întâlnire, în istorie, dintre un papă și un ayatollah.

18 martie – Congresul Deputaților din Spania votează (202–141) pentru aprobarea definitivă a legalizării eutanasiei și sinuciderii asistate pentru persoanele cu boli grave și incurabile care doresc să-și pună capăt vieții. În urma acestei decizii, Spania a devenit a patra țară din Uniunea Europeană (UE) care a legalizat eutanasia și sinuciderea asistată.

Pe data de 23 martie, OMS anunță că peste 500 de milioane de oameni au fost vaccinați, în întreaga lume, împotriva COVID-19.

Aprilie 2021. Vladimir Putin își ”securizează” mandatul până în 2036

5 aprilie – Președintele rus Vladimir Putin semnează legea care extinde mandatul prezidențial la un total de patru mandate consecutive de șase ani. O astfel de legea îi permite liderului de la Kremlin – care se află la al doilea mandat consecutiv – să ocupe funcția de președinte al Federației Ruse până în 2036.

Cu trei zile mai devreme, pe 2 aprilie, Rusia avertizase NATO împotriva trimiterii oricăror trupe în ajutorul Ucrainei, pe fondul rapoartelor despre manevrele militare ruse la granițele acestei țări.

17 aprilie – Au loc funeraliile prințului Philip. La sujba de înmormântare de la Capela St. George participă doar 30 de persoane, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19.

28 aprilie – Maia Sandu – președintele Republicii Moldova – primește ”undă verde” de la Curtea Constituțională pentru a dizolva Parlamentul și declară alegeri anticipate, programate pentru 11 iulie 2021.

30 aprilie – Cel mai grav dezastru civil din istoria Israelului. Cel puțin 45 de persoane sunt ucise (cel puțin 150 rănite) într-o busculadă masivă care are loc în timpul sărbătorii evreiești Lag Baomer din Meron.

Organizația Mondială a Sănătății transmite – pe 17 aprilie – că numărul global de decese din cauza COVID-19 depășește 3 milioane. Pe data de 24 aprilie, OMS anunță că numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 1 miliard, la mai puțin de cinci luni de la începerea primelor campanii de vaccinare în masă.

Mai 2021. Guvernul din Belarus îl arestează pe jurnalistul disident Roman Protasevici

21 mai – Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite adoptă o rezoluție de încetare a focului între Israel și Hamas. Rezoluția este adoptată după 11 zile de luptă, ambele părți declarându-se victorioase.

Conflictul a izbucnit în urma deciziei Curții Supreme a Israelului de a strămuta patru familii palestiniene dintr-un cartier al Ierusalimului de Est în favoarea familiilor evreiești care au revendicat drepturi de proprietate în acest cartier.

• Potrivit legii israeliene, dacă evreii pot dovedi că familia lor trăia în Ierusalimul de Est înaintea Războiului israeliano-arab din 1948, ei pot solicita să li se acorde ”dreptul de proprietate”.
• Pe de altă parte, pentru palestinienii care și-au pierdut bunurile în timpul războiului, o astfel de lege nu există.

23 mai – Opoziția din Belarus acuză guvernul și pe președintele Alexandr Lukașenko că a deviat zborul Ryanair 4978 din Atena, Grecia, către Vilnius (Lituania), forțând aterizarea la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul și activistul disident Roman Protasevici, care se afla la bord.

Motivul aterizării forțate a fost o presupusă amenințare cu bombă, dar la bord nu au fost descoperiți explozivi.

24 mai – Ca reacție la blocarea zborului Ryanair 4978 de către autoriățile din Belarus și la arestarea disidentului Roman Protasevici, guvernul din Lituania își închide aeroporturile pentru zborurile din Belarus și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. Companiile Wizz Air, Austrian Airlines și Air Baltic și-au redirecționat zborurile pentru a evita spațiul aerian al Belarusului.

În aceeași zi, UE interzice tuturor companiilor aeriene din Belarus să îi folosească aeroporturile și spațiul aerian, ca răspuns la deturnarea avionului Ryanair 4978. Totodată, sunt aplicate sancțiuni oficialilor despre care se crede că au fost implicați în această operațiune.

Iunie 2021. Întâlnire istorică, la Geneva, între Joe Biden și Vladimir Putin

2 iunie – Parlamentul Israelului (Knesset) îl alege pe Itzhak Herzog – membru al partidului Likud – în funcția de președinte al statului. Acesta îi succede lui Reuven Rivlin, cel care a deținut președinția Israelului din 2014.

Pe data de 13 iunie, Parlamentul Israelului aprobă un nou guvern, care va fi condus prin rotație, de Naftali Bennett și Yair Lapid. Se încheie, astfel, 12 ani în care Benjamin Netanyahu a fost permanent prim-ministru.

În 29 iunie, OMS anunță că numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 3 miliarde.

16 iunie – Întâlnire istorică, la Geneva, între președintele american Joe Biden și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

După plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă, în urma alegerilor câștigate de Joe Biden, s-a spus că Vladimir Putin a pierdut un ”prieten” și că noul președinte american îi va induce insomnii. Cu siguranță, doar medicul personal al lui Putin ar putea oferi informații prețioase despre eventualul nesomn al ”Țarului”, însă este evident că atitudinea lui Biden, cel puțin până acum – la nivel declarativ – îi transmite președintelui rus că mutările strategice americane nu vor lipsi.

Iulie 2021. PAS, partidul fondat de Maia Sandu, câștigă alegerile parlamentare din Republica Moldova

7 iulie – Președintele din Haiti, Jovenel Moïse, este asasinat în reședința sa privată, de un ”grup de persoane neidentificate”.

11 iulie – Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu, a înregistrat un scor de 52,8%. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) – condus de Vladimir Voronin și Igor Dodon – a primit 27,17% din voturile electoratului.

Pragul de 5% al intrării în Parlamentul Republicii Moldova a fost atins și de partidul pro-rus ȘOR, condus de Ilan Șor, care a obținut 5,74% din voturi.

Pe data de 8 iulie, OMS anunță că numărul deceselor cauzate de COVID-19 în întreaga lume depășește 4 milioane.

August 2021. Formarea ”Emiratului Islamic al Afganistanului” / Trupele americane părăsesc Afganistanul

6 august – Parlamentul o alege pe Natalia Gavrilița în funcția de premier al Republicii Moldova.

15 august: Talibanii afgani capturează capitala Afganistanului, Kabul. Guvernul afgan se predă talibanilor, iar președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh părăsesc țara și se refugiază în Tadjikistan.

Cinci mii de combatanți ilegali sunt eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară.

În urma ofensivei talibane din Afganistan, ambasadele țărilor occidentale sunt evacuate și mutate pe aeroportul internațional Hamid Karzai din Kabul. Ambasada Rusiei nu este evacuată, deoarece consideră că ”situația din Kabul este cam tensionată, dar nu există război în oraș”.

19 august – Regimul taliban declară formarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

24 august – Președintele american Joe Biden, declară că aproximativ 70.000 de persoane au fost evacuate din Afganistan. În același timp, liderul de la Casa Albă anunță că Statele Unite vor respecta termenul limită din 31 august, de retragere a trupelor americane, dar că ar trebui să existe ”planuri de urgență”.

26 august – Cel puțin 182 de persoane sunt ucise, inclusiv 13 militari americani, în două atacuri sinucigașe cu bombă pe aeroportul din Kabul.

27 august – Statele Unite lansează un atac aerian ucigând un membru al Statului Islamic despre care se crede că a planificat atentatele la aeroportul din Kabul.

29 august – Un atac aerian american a țintit un vehicul care transporta un sinucigaș care dorea să lovească aeroportul din Kabul. Atacul a fost efectuat în aceeași zi cu un atac cu rachete împotriva unei case civile în apropierea aeroportului din Kabul, care a dus la moartea unui copil.

30 august – Generalul Corpului de marină Kenneth McKenzie Jr. anunță că ultimele trupe americane au părăsit Afganistanul, încheind implicarea SUA în războiul din Afganistan. Președintele american, Joe Biden, confirmă sfârșitul războiului printr-o declarație.

Organizația Mondială a Sănătății anunță, pe data de 4 august, că numărul de cazuri confirmate de COVID-19 depășește 200 de milioane în întreaga lume.

Septembrie 2021. Partidul Rusia Unită câștigă alegerile parlamentare din Rusia

5 septembrie – Președintele Guineei, Alpha Condé, este arestat de oficiali militari în timpul unei lovituri de stat.

8 septembrie – Fostul președinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, își cere scuze față de poporul afgan și declară că a părăsit țara pentru a evita ”luptele sângeroase de stradă” pentru controlul Kabul. Totodată, fostul președinte neagă furtul din trezoreria țării.

10 – 16 septembrie – Aproximativ 200.000 de militari au fost mobilizați pentru ”Zapad – 2021”, alături de soldați din Rusia și Belarus participând la acest exercițiu, care se desfășoară din patru în patru ani – în limba rusă ”Vest – 2021” –, trupe din Armenia, Kazahstan, Tadjikistan, India, Kîrgîzstan, Mongolia, Sri Lanka și Serbia.

Washington Post îl etichetează pe Vladimir Putin drept un ”agent al haosului”, reamintind și că rușii au folosit exercițiile militare din trecut ca ”acoperire pentru operațiunile militare efective” din Georgia (2008), Ucraina (2014) și Siria (2015).

15 septembrie – Se formează un pact trilateral de securitate (AUKUS) între Australia, Regatul Unit și Statele Unite. Scopul este contracararea influenței Chinei. Acest pact permite Australiei să construiască prima sa flotă de submarine cu propulsie nucleară. Pe data de 17 septembrie, Franța își recheamă ambasadorii din Statele Unite și Australia. Decizia reprezintă un semn de protest față de pactul de securitate, care include și Regatul Unit. Ministerul francez de Externe transmite că această  ”decizie excepțională” a fost justificată de gravitatea pactului, care a înlocuit propriul acord de securitate cu Australia, în urma căruia francezii pierd un contract de 56 miliarde de euro.

19 septembrie – Partidul Rusia Unită (partid care îl susține pe președintele Vladimir Putin) câștigă aproape 50% din voturile exprimate la alegerile parlamentare.

26 septembrie – Alegeri federale în Germania pentru cel de al 21-lea Bundestag, care va avea 709 membri. Partidul Social Democrat învinge coaliția CDU/CSU.

Octombrie 2021. Sebastian Kurz își anunță demisia din funcția de cancelar al Austriei

4 octombrie – Fumio Kishida devine cel de-al 100-lea prim-ministru al Japoniei, preluând funcția de premier de la Yoshihide Suga.

9 octombrie – Sebastian Kurz își anunță demisia din funcția de cancelar al Austriei. Decizia survine ca urmare a unei anchete de corupție deschisă împotriva sa.

11 octombrie – Alexander Schallenberg devine cancelar al Austriei după demisia lui Sebastian Kurz.

19 octombrie – Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ratifică Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat această Convenție pe data de 14 octombrie.

Noiembrie 2021. SUA și Ucraina, noi acuzații la adresa Rusiei

3 noiembrie – Ministerul Apărării din Ucraina: ”Federaţia Rusă menţine tensiunile în regiune şi presiunea politică”. Rusia reacționează și respinge toate acuzațiile.

15 noiembrie – Rusia distruge satelitul Kosmos 1408, în timpul testării unei arme anti-satelit. Americanii acuză Rusia că testul a creat un nor de fragmente pe orbita joasă a Pământului, nor care a pus în pericol Stația Spațială Internațională și va reprezenta un risc pentru activitățile spațiale în următorii ani.

24 noiembrie – Magdalena Andersson, prima femeie prim-ministru al Suediei, demisionează a câteva ore după ce a fost aleasă. Demisia a fost motivată de faptul că propunerea de buget a partidului său a fost respinsă.

Organizația Mondială a Sănătății anunță, chiar pe data de 1 noiembrie, că numărul global de decese înregistrate din cauza COVID-19 depășește 5 milioane.

Decembrie 2021. Videoconferințe ”Biden-Putin” și ”Putin-Xi Jinping”

6 decembrie – SUA anunță, oficial, un ”boicot diplomatic al viitoarelor Jocuri Olimpice de Iarnă din Beijing, China”. Casa Albă transmite că nici o delegație oficială nu va fi trimisă la Jocurile Olimpice din cauza preocupărilor cu privire la drepturile omului în China.

7 decembrie – Joe Biden și Vladmir Putin discută în sistem ”videoconferință”. Videoconferința organizată pe fondul tensiunilor de la granița ucraineană s-a încheiat după ceva mai bine de două ore, fără o concluzie clară, dar cu o serie de avertismente dure adresate de liderul american omologului său rus.

”Biden a arătat adânca îngrijorare a SUA și a aliaților europeni cu privire la mobilizarea rusească de forțe din jurul Ucrainei și a transmis clar că SUA și aliații săi vor răspunde cu măsuri economice dure și de altă natură, în cazul unei escaladări militare”, s-a precizat într-un comunicat al Casei Albe, publicat de whitehouse.gov.

8 decembrie – Bundestagul l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz ca nou cancelar al Germaniei, acesta înlocuindu-o pe Angela Merkel, cea care a guvernat timp de 16 ani.

15 decembrie – Videoconferință între președintele Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, președintele Chinei. La începutul summit-ului virtual, Vladimir Putin și-a fluturat mâna, într-un gest de bun venit și s-a referit la Xi Jinping caracterizându-l drept ”prietenul său drag”. La rândul său, liderul de la Beijing a răspuns cu același gest, dar și cu un zâmbet larg.

17 decembrie – Rusia solicită ca NATO să pună capăt tuturor activităților militare din Europa de Est și să nu admită niciodată Ucraina ca membru al alianței militare. Mai mult, Rusia cere o garanție obligatorie din punct de vedere juridic pentru a pune capăt expansiunii NATO spre est.

Anul 2021 se încheie, la nivel politic global, în aceeași atmosferă tensionată, iar sintagma ”Nou Război Rece” între Rusia și Occident nu mai este doar una lipsită de acoperire. Dincolo de pandemia de coronavirus, departe de a fi încheiată, cele două mari puteri ale lumii – Rusia și SUA – rămân ”prinse” nu numai într-un ”război al declarațiilor”, dar și într-un joc în care mutările strategice, de o parte și de alta, sunt analizate de toți specialiștii. Semnele de întrebare rămân, iar anul 2022 se anunță a fi unul cu adevărat ”provocator” la nivel geopolitic și geostrategic.

Citește și:

• Casa Albă respinge acuzațiile lui Vladimir Putin: ”Unica agresiune o reprezintă retorica belicoasă a liderului de la Kremlin”
• 32 de ani de la Revoluție. Cum a fost ”rescris” scenariul mitingului convocat de Nicolae Ceaușescu pe 21 decembrie 1989: ”Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”
• ”Când armele vorbesc, muzele tac”. Despre acțiune, reacțiune, agresiune și stand-by
• Raport al Ministerului Apărării din Ucraina: ”120.000 de militari ruși, masați la graniță” / Vladimir Putin: ”Rusia are dreptul să-și asigure siguranța”
• Ucraina, ”afacerea neterminată” a lui Vladimir Putin