În cel mai recent jurnal din seria „Pastila lui Cristoiu”, publicistul Ion Cristoiu a adus în atenție operațiunea de răpire a liderului venezuelean Nicolas Maduro. Publicistul susține că „UE se vâră în poză în cazul Maduro pentru a arăta că există și ea pe planetă”.
„În numele a 26 de state membre ale UE, printre care se numără și România, nu știu dacă celelalte 25 au fost consultate. Sigur e că România n-a fost consultată, că România este ceva asemănător prezenței pe listele de petiții declanșate la apăsarea pe buton. Știți, există în păduri niște liste cu petiții în alb. (…) În cazul de față așa este România. Nu cred că a întrebat pe cineva pe Nicușor Dan…
În numele acestor state, Înaltul reprezentat al Uniunii Europene, șefa diplomației Kaja Kallas, această Oana Țoiu mult mai analfabetă, dacă există, în materie de politică externă. Deoarece Oana Țoiu reprezintă, totuși, vreo 20 de milioane de oameni, pe când cetățeanca reprezintă vreun milion de oameni. Cam cât un orășel nedezvoltat din China.
Sigur că am parcurs această declarație, ca reație la evenimentele din America Latină, la răpirea șefului de stat care a fost Nicola Maduro. Mă așteptam, desigur, la o condamnare a gravei încălcări a dreptului internațional, dar mai ales a figurației din spatele acestei răpiri. Figurația lui Donald Trump. Și anume, că el reprezintă America și America face ce vrea, nu numai în curtea din dos, care este America Latină, dar face peste tot în lume”, spune Ion Cristoiu.
„În momentul în care un cetățean dintr-o altă țară, fie el președinte, a deranjat America, este luat cu nevastă-sa, urcat în avion, anchetat, arestat, pus în haine de deținut și prezentat la proces. Asta a fost semnificația operațiunii răpirea unui șef de stat, Maduro. Nicolas Maduro a fost un președinte contestat, a comis abuzuri, crime, dar el a fost șeful unui stat recunoscut de ONU. Membră ONU, cu relații diplomatice. A câștigat alegerile, sigur, controversat, dar în nomenclatură e șef de stat. Cum să răpești un șef de stat? Operațiunea a fost făcută dinadins de Donald Trump ca un fel de semnal pentru alți șefi de stat din lume. Dacă mă deranjezi, eu te iau și te arestez, te aduc în America, te bag la închisoare.
(…) În niciun caz n-a fost vorba despre o tranziție către democrație, de schimbare a regimului. Pe el l-a interesat să facă o demonstrație de forță. America face ce vrea și, în același timp, să asigure condițiile pentru a exploata petrolul din Venezuela. Asta l-a interesat.
Rămâi cu gura căscată văzând că această declarație nu e axată pe condamnarea gravei încălcări a dreptului internațional, ci pe un soi de indicații către Donald Trump ce să facă în perioada următoare în Venezuela. Se vorbește aici despre o tranziție pașnică către democrație condusă de venezueleni. (…) Este o criză a relațiilor internaționale. Acolo, în Argentina, nu se întâmplă nimic.
Ce rost a avut această declarație? A avut rostul strădaniei penibile a Uniunii Europene de a să vârî în poză. Adică scoasă definitiv Europa din această operațiune, n-a fost consultată, nu i-a cerut nimeni aprobarea. Și atunci, se vârî și ea în poză”, a conchis publicistul.