România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro.
Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar.
Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar.
Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat.
Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii.
Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021.
De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro.
În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI)
În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător.
Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează.
După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară.
Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI)
Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR.
Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR).
De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR.
În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale.
România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021.
Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat.
Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze.
În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI)
Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare.
În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată.
Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională a României.
„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe”, spunea ministrul Dragoș Pîslaru la momentul respectiv. (informații suplimentare AICI)
Comisia Europeană a decis că 4 jaloane importante din PNRR nu au fost îndeplinite corespunzător.
„Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine.
Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale”, a avertizat europarlamentarul Victor Negrescu. (informații detaliate AICI)
Dar asta nu e totul, iar Guvernul Bolojan – aflat și sub presiunea unei moțiuni de cenzură depusă de PSD și AUR – este „cu spatele la zid”.
Indiferent dacă moțiunea de cenzură va trece sau nu, indiferent dacă guvernul condus de Ilie Bolojan va cădea sau nu, România are termen până în august 2026 să acceseze restul de aproximativ 10 miliarde de euro rămase din plan.
Orice jalon neîndeplinit după acest termen va duce la pierderi suplimentare.
PNRR nu poate fi prelungit după finalul anului 2026.
RECOMANDAREA AUTORULUI: