Miza „Groenlanda”. Instrucțiunile Kremlinului pentru presa de stat din Rusia. „Occident slăbit, NATO fracturată și un președinte american care se inspiră din strategia lui Putin”

Presiunea lui Donald Trump pentru controlul SUA asupra Groenlandei a declanșat o nouă serie de instrucțiuni din partea Kremlinului cu privire la modul în care presa de stat rusă ar trebui să prezinte evenimentele actuale.

Conform instrucțiunilor media obținute de site-ul independent Meduza, instituțiile de stat și cele pro-guvernamentale au fost sfătuite să prezinte impasul „Groenlanda” ca o dovadă clară a unui „Occident slăbit”, a unei „Alianțe Nord-Atlantice (NATO) fracturată” și a unui „președinte american care se inspiră din strategia lui Vladimir Putin”.

• În ciuda insistenței cu care Putin afirmă, pubșic, că disputa privind Groenlanda nu privește Rusia, instrucțiunile transmis de Kremlin prevăd o acoperire completă a problemei.
• Potrivit jurnalistului Andrei Pertsev, Kremlinul transformă strategia lui Trump privind Groenlanda într-o oportunitate de propagandă.

TEHNOLOGIE Noutate de la WhatsApp. Aplicația va introduce un abonament lunar pentru eliminarea reclamelor

12:10

SĂNĂTATE Un reputat medic neurolog dezvăluie ce produs refuză să consume. „Nu oferă absolut nimic valoros”

12:09

Medvedev: „Trump vrea să intre în istorie pentru totdeauna, vrea să fie ca președintele rus”

Președintele Donald Trump a insistat, în repetate rânduri, că Groenlanda – un teritoriu autonom al Danemarcei – ar trebui predată Statelor Unite.

Liderii europeni au respins categoric ideea, determinându-l pe Trump să amenințe cu taxe vamale țările care se opun eforturilor sale de a obține proprietatea americană asupra insulei.

• Apoi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, după săptămâni în care a refuzat să excludă utilizarea forței, Donald Trump a declarat că SUA nu va cuceri Groenlanda prin mijloace militare.
• Trump a sugerat, ulterior, că va sprijini un acord care ar extinde prezența SUA pe insulă, păstrând în același timp suveranitatea daneză și a declarat că a renunțat la planurile de a impune taxe vamale mai mari țărilor europene din cauza acestei dispute.

Oficialii ruși au urmărit îndeaproape evoluțiile din Groenlanda și, bineînțeles, le-au și comentat. Pe 20 ianuarie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a numit Groenlanda o „parte nefirească a Danemarcei” și un produs al „cuceririi coloniale”.

• A doua zi, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că Trump „vrea să intre în istorie pentru totdeauna” și „să fie ca președintele rus”.
• Președintele Vladimir Putin, la rândul său, a declarat că disputele privind insulă „nu privesc” Rusia.

Însă, în interiorul Kremlinului, se pare că există și o altă opinie, mai notează Meduza.

În ciuda afirmațiilor publice ale lui Putin despre Groenlanda, documentele consultate dezvăluie că administrația sa a trimis instrucțiuni către instituțiile media de stat și pro-Kremlin, îndemnându-le să acorde o acoperire susținută încercării lui Trump de a controla insula.

„Teritoriile vor rămâne”

Potrivit Meduza, doi angajați din domeniul media – unul de la o publicație de stat și altul de la o publicație online pro-guvernamentală – au confirmat că au primit instrucțiunile de la Kremlin.

• „Nu vor tăcea în legătură cu Groenlanda – se pare că acest subiect a devenit mai important decât « operațiunea militară specială »”, s-a plâns unul dintre ei.
• Potrivit jurnalistului, el și colegii săi sunt acum obligați să relateze fiecare răspuns al politicienilor americani, europeni sau ruși la remarcile lui Trump despre Groenlanda.

Aceeași sursă consideră că scopul este de a-i convinge pe ruși că țările occidentale sunt slabe – și că nu este „nimic special” în legătură cu anexarea Crimeii și a altor teritorii ucrainene de către Rusia: statele puternice, conform logicii, au dreptul să acționeze în acest fel.

Reportajele ar trebui să sublinieze faptul că președintele SUA „vrea să intre în istorie ca un lider care a extins teritoriul țării sale” și că este „ghidat de succesul lui Vladimir Putin”.

În același timp, din articolele publicate ar trebui să reiasă că Trump, la fel ca și Putin, înțelege că toate conflictele cu țările europene vor fi în cele din urmă uitate, dar „teritoriile vor rămâne”.

Disputa dintre Statele Unite și UE privind Groenlanda „slăbește Occidentul”, iar NATO „se destramă”

De asemenea, îndrumările transmise jurnașiștilor îndeamnă instituțiile de stat și pro-Kremlin să sublinieze faptul că disputa dintre Statele Unite și UE privind Groenlanda „slăbește Occidentul” și că NATO „se destramă”.

Jurnaliștii sunt instruiți să prezinte liderii europeni ca fiind incapabili să garanteze securitatea sau stabilitatea în țările lor fără sprijinul SUA – și incapabili să articuleze o poziție clară cu privire la Groenlanda.

• Relatările despre această problemă ar trebui, de asemenea, să-l invoce în mod repetat pe Vladimir Putin, prezentându-l ca un lider care „forțează America la un dialog egal”.
• Atitudinea lui Putin ar trebui să arate forță, în timp ce șefii de stat europeni, prin contrast, „protestează fără tragere de inimă pe rețelele de socializare”, inundând internetul cu videoclipuri generate de inteligență artificială în sprijinul Groenlandei.

Jurnaliștii pro-guvernamentali sunt sfătuiți să prezinte situația astfel: „NATO nu mai este o alianță unică, coezivă, ci un grup de rivali gata să se submineze reciproc”.

De asemenea, publicațiile sunt sfătuite să-l citeze pe ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care a pus sub semnul întrebării viitorul NATO și a descris evenimentele recente drept „drama Groenlandei”.

Instituțiile de presă rusești au început deja să urmeze aceste instrucțiuni

 Înainte ca Trump să renunțe la planurile de impunere a unor tarife mai mari asupra bunurilor europene, jurnaliștilor ruși li s-a cerut, de asemenea, să evidențieze potențialele daune economice – între 8 și 15 miliarde de euro (9,4 până la 17,7 miliarde de dolari) – pe care economia Germaniei le-ar suferi ca urmare. Nu este clar de ce directivele menționează doar Germania.

Instituțiile de presă rusești au început deja să urmeze aceste instrucțiuni.

• RIA Novosti, de exemplu, l-a citat pe Igor Șatrov de la Fondul de Dezvoltare Strategică, spunând: „Rusia trebuia să rezolve problema Crimeei – iar Rusia a rezolvat-o. Statele Unite fac la fel: trebuie să rezolve o problemă, așa că o rezolvă.”
• Publicația pro-Kremlin Regnum a relatat că „Trump îl copiază pe Putin” și l-a citat pe analistul politic Dmitri Mațiușenkov, repetând punctele de discuție ale Kremlinului: „Pentru Trump, anexarea Groenlandei este o șansă de a transforma Statele Unite în a doua cea mai mare țară din lume ca suprafață”.

Între timp, Komsomolskaya Pravda a citat remarcile lui Lavrov incluse în aceste instrucțiuni, asigurându-i pe cititori că „prăbușirea NATO” este o posibilitate foarte reală.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Factorul „Trump” și o mare dilemă la Moscova. Iranul, aliatul Rusiei, se află în dificultate, dar viitoarele mutări ale Kremlinului sunt greu de anticipat
• Dureri de cap la Beijing. SUA și Taiwan vor produce în comun muniție de artilerie de 155 mm, pentru a-și asigura aprovizionarea în timp de război
• „Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”
• Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”