România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran

Statele Unite vor să trimită avioane militare la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru eventuale operațiuni militare legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a convocat – miercuri, 11 martie 2026, de la ora 9:30 –Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar imediat după încheierea ședinței CSAT a fost convocat în ședință de urgență Parlamentul României.

UPDATE: Parlamentul a aprobat, miercuri după-amiază, ca SUA să folosească bazele militare din România pentru trupe și echipament în intervenția din Iran. Detalii AICI

NEWS ALERT Ambasadorul SUA în România s-a întâlnit cu Bolojan. „Alianța noastră rămâne un pilon central al stabilității regionale”

19:16

SPORT Președintele celor de la CFR Cluj a lămurit situația financiară a echipei. Ce restanțe au elevii lui Daniel Pancu

19:12

Știrea inițială

În urma discuțiilor din CSAT, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a fost convocat pentru a analiza și aproba accesul forțelor americane la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

Președintele Nicușor Dam a aprobat, în urma ședinței CSAT, „intrarea și staţionarea în România a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force/ARE) sau tranzitarea teritoriului naţional de către aceasta”, iar Parlamentul României urmează să dea votul final. (documentul integral AICI).

Ioan Mircea Pașcu, fostul ministru al Apărării (2000-2004) amintește de încă un episod similar, din 2003, când România a mai permis SUA să folosească o bază românească pentru transportul militarilor americani în Irak.

Conflictul din Kosovo. România și-a deschis spațiul aerian pentru avioanele NATO

Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci.

România și SUA au semnat un „Acord de acces” pentru utilizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu în decembrie 2005, document care a intrat în vigoare în iunie 2006 și care permite desfășurarea de operațiuni militare comune.

• Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din regiune.
• Baza aeriană găzduiește deja militari americani.
• De-a lungul timpului, baza Mihail Kogălniceanu a fost folosită pentru operațiuni logistice și militare ale NATO și ale SUA, inclusiv în conflictele din Irak și Afganistan.

Baza Mihail Kogălniceanu | Imagine din satelit

Operațiunea „Nicovala Nobilă”

Pe fondul tensiunilor extreme din fosta Iugoslavie, în Kosovo, NATO a decis să declanșeze o operațiune militară – a fost numită Operațiunea „Forțele Aliate” sau Operațiunea „Nicovala Nobilă”.

Războiul din Kosovo poate fi împărțit în două mari segmente:

• 1996–1999: Conflict între forțele sârbe/iugoslave și Armata de Eliberare din Kosovo, o grupare paramilitară de gherilă a etnicilor albanezi, susținută de NATO.
• 1999: Războiul dintre Republica Federală Iugoslavia și NATO, în perioada 24 martie – 10 iunie 1999.

Obiectivele NATO în războiul din Kosovo au fost stabilite la întâlnirea Consiliului Nord Atlantic din 2 aprilie 1999. Acestea prevedeau:

• Oprirea tuturor activităților militare și încetarea imediată a violențelor și represiunilor;
• Retragerea armatei, poliției și forțelor paramilitare din Kosovo;
• Staționarea unei prezențe militare internaționale în Kosovo;
• Întoarcerea sigură și necondiționată a tuturor refugiaților și a persoanelor strămutate;
• Stabilirea unui acord politic pentru Kosovo, conform Acordului Rambouillet în conformitate cu legea internațională și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Bombardamentele NATO au durat din 24 martie 1999 până în data de 11 iunie 1999. Trebuie menționat că aceasta a fost cea de-a doua operațiune majoră de luptă din istoria Alianței Nord-Atlantice (NATO), după Operațiunea Forța Deliberată din Bosnia și Herțegovina, din septembrie 1995.

Parlamentul României a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian românesc

La 22 aprilie 1999, Parlamentul României a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian românesc în timpul operațiunilor din Iugoslavia. Președinte al României era, la momentul respectiv, Emil Constantinescu.

Este vorba despre Hotărârea nr. 14 din 22 aprilie 1999 privind aprobarea cererii Alianței Nord-Atlantice de a obține accesul nerestrictiv în spațiul aerian al României.

A fost o decizie dificiă, însă strategică pentru aderarea României la NATO, mai ales în contextul Parteneriatului Strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997 – în Piața Universității din București – de către președinții Emil Constantinescu și Bill Clinton.

Decizia a fost luată în cadrul Operațiunii Allied Force (Forțele Aliate), prin care NATO intervenea militar în Kosovo (Iugoslavia) fără acordul Consiliului de Securitate al ONU.

Fostul președinte Emil Constantinescu a dezvăluit ca a luat singur decizia de a nu permite avioanelor rusesti sa survoleze România spre Serbia, în timpul conflictului dintre NATO si Iugoslavia, dar a spus și că a făcut apel la seful NATO sa nu bombardeze Belgradul în timpul Sarbătorilor Pascale.

Ion Iliescu (1999): „Alianţa Nord-Atlantică a ales să rezolve criza din Kosovo printr-o intervenţie armată”

În data de 30 martie 1999, fostul președinte Ion Iliescu a ținut un discurs în Parlamentul României, în care a precizat, de la bun început, că „Alianţa Nord-Atlantică a ales să rezolve criza din Kosovo printr-o intervenţie armată”.

„România are o tradiţie în a respinge forţa ca mijloc de rezolvare a conflictelor.

• A făcut acest lucru între cele două războaie mondiale, condamnând la Liga Naţiunilor intervenţia Italiei în Abisinia.
• A făcut-o apoi în 1968, când a condamnat invazia trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia.
• A făcut-o în anii ’80, când a condamnat intervenţia trupelor sovietice în Afganistan. La începutul anilor ’90 s-a opus intervenţiei Irakului în Kuweit.

De aceea, consider că este o mare greşeală că România a abdicat de la principiile sale şi s-a grăbit să legitimeze folosirea forţei împotriva unui stat suveran, fără acordul explicit al O.N.U.

• Faptul că dorim să ne integrăm în N.A.T.O. nu înseamnă că trebuie să acceptăm necondiţionat acţiunile sale.
• Cele 6 zile de bombardamente asupra Republicii Federale Iugoslavia nu au făcut altceva decât să agraveze criza din Kosovo, în loc să o rezolve.
• Soarta etnicilor albanezi, pentru care s-a intervenit, este pusă acum şi mai mult sub semnul întrebării.

Pentru că, întotdeauna, violenţa naşte şi mai multă violenţă. Înainte de a fi luat poziţie în favoarea uneia sau alteia dintre părţi, autorităţile erau datoare să analizeze esenţa conflictului din Kosovo, care stă în faptul că o mişcare separatistă este legitimată acum de intervenţia trupelor N.A.T.O”, spunea Ion Iliescu la momentul respectiv.

Deși a criticat bombardamentele NATO, Ion Iliescu s-a abținut de la vot în Parlament.

Nicușor Dan (2026): „Echipamentele militare vor fi dislocate prin acordul între România și SUA”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Frisoane la Moscova. Investițiile Rusiei în Iran sunt în pericol, indiferent cine câștigă războiul. „Sentimentul anti-rus a reapărut recent”
• Epurarea de la Ministerul rus al Apărării și prăbușirea lui Ruslan Tsalikov, „mâna dreaptă” a lui Șoigu timp de 30 de ani. Acuzații în cascadă: luare de mită, spălare de bani, delapidar
• Războiul din Orientul Mijlociu și legăturile dintre Rusia și Iran. „Kremlinul nu vrea să-și ruineze relațiile cu Trump, dar Moscova ar putea încerca să transforme situația în avantajul său”
• Israelul plusează în conflictul din Orientul Mijlociu. O combinație letală zboară deasupra Iranului, F-16I Sufa echipat cu 4 rachete aer-sol Rampage. „O nouă configurație de atac la mare distanță”
• Rachetele balistice ale Iranului nu sunt singura amenințare în Orientul Mijlociu. Cum a exploatat Teheranul lacunele din apărarea aeriană a statelor din Golf