Judecătorii CCR decid acum dacă își păstrează „pensiile nesimțite”! Au și mandatul lui Bolojan pe masă. Vor arunca România în haos, pe final de an, sau își vor amputa beneficiile?

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) dau astăzi – 28 decembrie 2025 – verdictul pe legea pensiilor speciale ale magistraților. Magistrații CCR se întrunesc în ședință, de la ora 13.00, pentru a analiza obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) față de legea care schimbă regulile de pensionare, dar și modul de calcul al pensiilor de serviciu pentru magistrați.

În data de 10 decembrie 2025, CCR a amânat luarea unei decizii.

Judecătorii CCR au precizat că decizia privind „obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție se amână pentru 28 decembrie ora 13.00”. (mai multe informații AICI)

ICCJ a atacat la CCR proiectul de lege privind pensionarea magistraților

Vineri – 5 decembrie 2025 – ICCJ, în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite ale Curții Supreme, a decis să atace la CCR proiectul de lege privind pensionarea magistraților, pe care premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlamentul României.

SOCIAL Bilanț macabru în zilele de Crăciun: 19 persoane au fost găsite decedate în casă, în Constanța

14:20

ULTIMA ORĂ Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA: „Lasă oamenii vulnerabili şi mai vulnerabili”

14:16

• Noul proiect – care a primit aviz negativ de la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) – prevede ca pensia unui magistrat să fie de doar 70% din ultimul salariu net.
• Perioada de tranziție la noile prevederi ar fi, potrivit noului proiect, de 15 ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când – în anul 2042 – procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.

Acum, pensia de serviciu a unui magistrat este de 80% din ultimul salariu brut.

ÎCCJ consideră că Guvernul nu a prezentat motivele care stau la baza urgenței adoptării proiectului.

„Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive: Invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea, conform documentelor comunicate de Comisia Europeană. Obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modealității de pensionare, care fusese anterior apreciată ca fiind îndeplinită, ci propunerea inițială referitoare la supraimpozitare”, a transmis ICCJ.

Consiliul Legislativ: „Tranziția de 15 ani a creșterii vârstei de pensionare a magistraților este abuzivă”

Mai trebuie menționat și că – pe noul proiect de lege pe care premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament – Consiliul Legislativ a dat, rândul său, un aviz negativ în care a acuzat Guvernul că „încalcă separația puterilor în stat”.

Consiliul Legislativ – organ consultativ de specialitate al Parlamentului, înfiinţat în temeiul art. 79 al Constituţiei din 1991 şi având ca principale atribuţii avizarea proiectelor de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României – a calificat tranziția de 15 ani a creșterii vârstei de pensionare a magistraților drept abuzivă și a solicitat ca întreg proiectul să fie „reconsiderat în totalitate”.

• Astfel, prin „creșterea vârstei de pensionare cu 18 ani în doar 15 ani” și prin eliminarea vechimilor asimilate, doar „un procent foarte mic” dintre magistrați ar profita de eșalonare.
• Pentru restul creșterea devine „brusc, direct la 65 de ani”, fără etapizare, contrar exigențelor CCR.

Consiliul Legislativ a mai aratat că există un risc major în cazul judecătorilor și procurorilor militari, care ar rămâne pe Legea 223/2015, cu pensionare între 45 – 52 de ani, reducere de până la 13 ani și pensie de 65% din media brută. Magistrații civili ar fi împinși la 65 de ani și 55% cu plafon 70%. (informații detaliate AICI)

Care sunt obiecțiile ICCJ

Reprezentanții ICCJ susțin că legea pentru care premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament „discriminează magistrații față de alte categorii profesionale care primesc pensii de serviciu”.

În motivare, ICCJ susține că actul normativ contestat ar încălca mai multe prevederi constituționale și principii fundamentale. 

• Introduce un tratament discriminatoriu în raport cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu;
• Afectează independența sistemului judiciar;
• Conduce în mod indirect la desființarea pensiei de serviciu pentru judecători și procurori;
• Contravine standardelor europene stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
• Nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR;
• Folosește formulări imprecise și lasă neacoperite aspecte esențiale, ceea ce afectează previzibilitatea și coerența legislativă.

Al doilea proiect de lege conține o singură diferență majoră

Contestația ICCJ a survenit după ce prim-ministrul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlamentul României pentru a doua formă a legii.

Față de primul proiect respins de CCR, al doilea proiect de lege conține o singură diferență majoră, respectiv o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10, cât era precizat în primul proiect de lege.

Primul proiect de lege – care schimbă regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei – a fost respins de CCR, tot la sesizarea ÎCCJ.

Motivul a fost acela că Guvernul României nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament.

Care sunt principalele prevederi din legea privind pensiile magistraților din România 

Potrivit noului proiect de lege, vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.

• Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
• Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
• Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
• Magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani vechime.
• Dacă magistrații nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare.

Creșterea vârstei de pensionare se va face eșalonat, până în anul 2036.

Bolojan speră să treacă testul CCR

Ilie Bolojan – „premierul austerității” – speră ca noul proiect de lege să treacă testul CCR și precizează că pensionarea magistraților ar trebui să se facă la o vârstă „normală”, respectiv 65 de ani. Mai mult, Bolojan vrea ca această regulă să fie extinsă și la alte categorii.

„Eu cred și sper că acest proiect de lege va trece de testul constituțional, deci pensionarea magistraților se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă, maxim 70% din ultimul salariu, iar această regulă trebuie extinsă și la celelalte categorii, sigur ținând cont de un specific”, spune Bolojan. (mai multe informații AICI)

„Celelalte categorii” despre care vorbește premierul Bolojan înseamnă, practic, 95% din beneficiarii pensiilor de serviciu/speciale: MAI, Armată, serviciile de informații.

Ilie Bolojan insistă că de proiectul de lege care vizează pensionarea magistraților depinde finanțarea din PNRR în valoare de 800 de milioane de lei.

„Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a spus premierul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ca la poker cu al doilea proiect privind pensiile magistraților. Ar ține la CCR jocul Guvernului la cacealma, cu un proiect tras la indigo?
• O nouă lovitură pentru Bolojan. Consiliul Legislativ desființează legea pensiilor magistraților. Guvernul, acuzat de încălcarea separației puterilor
• Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților
• Protest spontan în Parlament, înainte ca Bolojan să-și asume răspunderea pe legea pensiilor magistraților
• Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri
• Cui îi dă Bolojan mai mulți bani de la buget și ce schimbări sunt pe legea cumulului pensie-salariu, pe care Guvernul le aprobă mâine – SURSE