Victoria lui Călin Georgescu în turul întâi al alegerilor prezidențiale – desfășurat în data de 24 noiembrie 2024 – a fost confirmată de Curtea Constituțională a României. Candidatul independent suveranist urma să se confrunte în turul al doilea al prezidențialelor, programat pentru data de 8 decembrie 2024, cu Elena Lasconi.
Se anunța o finală „încinsă”, iar tensiunea căpăta accente dramatice. România aștepta cu sufletul la gură desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe pre președintele Klaus Iohannis o convocase în data de 28 noiembrie 2024.
Accentul s-a pus pe interferențele străine în procesul electoral și pe atacur cibernetice care ar fi „lovit” România, însă decizia CCR de validare a primului tur al alegerilor – după ce fusese decisă și renumărarea voturilor, într-o primă fază – aducea în prim-plan constatarea că totul a decurs în limite normale.
Tocmai de aceea, ziua de 4 decembrie 2024 avea să fie una extrem de importantă, iar Gândul prezintă – cronologic – evenimentele care s-au desfășurat în România după primul tur al alegerilor prezidențiale și care au culminat, în data de 6 decembrie 2024, cu anularea alegerilor, decisă tot de Curtea Constituțională a României.
În data de 4 decembrie 2024, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat în care s-a specificat că „președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”.
În același comunicat de presă s-a specificat – acesta a fost un prim pas către anularea alegerilor – „Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT”.
Potrivit documentelor declasificate, SRI a precizat că ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%. (mai multe detalii AICI)
Pe de altă parte, potrivit Serviciului de Informații Externe, în scenariul controversat al alegerilor prezidențiale din anul 2024 – turul întâi – ar fi apărut și Federația Rusă.
Potrivit SIE, „România este o țintă pentru acțiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații și sabotaje” și că este „percepută de centrii de decizie de la Moscova drept stat inamic”.
„Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 evidențiază o abordare indirectă prin prisma apartenenței la NATO/UE și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei și R. Moldova, referirile fiind declanșate de evoluții pe aceste problematici și o abordare directă, prin operațiuni informaționale în contextul creșterii amenințărilor României la adresa securității Rusiei pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spațiului aerian național de drone ruse și dezinformări”, preciza SIE, conform documentelor declasificate din ședința CSAT. (informații detaliate AICI)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fbuna.png)
În aceeași notă au fost și informațiile furnizate de Ministerul de Interne, potrivit documentelor declasificate.
Din Nota de informare a Ministerului Afacerilor Interne reieșea că a fost identificat „un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă”.
„În urma analizei spațiului informațional, raportat la lecțiile învățate la nivelul altor state, a fost identificat un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională Echilibru și Verticalitate este identică cu campania Frate lângă Frate derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”, se arăta în Nota de informare a MAI.
În document se arata și că – începând cu luna noiembrie a anului 2024 – un număr de peste 100 de influenceri (care aveau, în total, peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei „acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat”.
„Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promopvarea unor narative proruse, antisemite, antiNATO sau împotriva Ucrainei”, se mai menționa în Nota de informare a MAI. (mai multe detalii AICI)
În aceeași zi – 4 decembrie 2024 – Ambasada SUA în România publică o declarație în care Matthew Miller – purtător de cuvânt al Departamentului de Stat – transmite că alegerile prezidențiale din țara noastră au fost „urmărite îndeaproape”.
Raportul CSAT este etichetat drept „îngrijorător”, în contextul în care degete acuzatoare au fost îndreptate către Rusia. Ambasada SUA în România cere o investigație „deplină” pentru ca „integritatea procesului electoral din România” să fie asigurată.
„Am urmărit îndeaproape alegerile din România. Este alegerea poporului român pe cine votează, iar Statele Unite nu interferează cu această alegere sau cu acest proces.
Printr-un parteneriat de durată, am făcut progrese importante în cooperarea în domeniul apărării și în parteneriatul nostru economic și am făcut pași în vederea eliminării vizelor. Vom continua să lucrăm împreună pentru a menține securitatea națiunilor noastre și prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri”, s-a menționat în declarația publicată de Ambasada SUA în România.
RECOMANDAREA AUTORULUI: